Accident vascular cerebral: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
+infocasetă
from English (EN) Wikipedia with help from Translators Without Borders (human translation). CC-BY-SA
Linia 21: Linia 21:


Hemoragia intracraniană poate să apară în parenchimul cerebral, spațiul subarahoidian sau în spațiul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt asociate [[HTA|hipertensiunii arteriale]], mai rar pot exista hemoragii spontane, malformații arteriovenoase sau sângerări intratumorale.
Hemoragia intracraniană poate să apară în parenchimul cerebral, spațiul subarahoidian sau în spațiul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt asociate [[HTA|hipertensiunii arteriale]], mai rar pot exista hemoragii spontane, malformații arteriovenoase sau sângerări intratumorale.

==Definiție și simptome==
'''Accidentul vascular''', cunoscut și sub numele de '''accident vascular cerebral''' ('''AVC'''), '''injurie cerebro-vasculară''' ('''ICV'''), sau '''atac cerebral''', este atunci când un [[sistem circulator|flux sangvin]] slab către [[creier]] duce la moartea [[celulelor (biologie)|celulelor]].<!-- <ref name=HLB2014W/> --> Există două tipuri principale: [[accidentul vascular ischemic|cel ischemic]] cauzat de lipsa fluxului sangvin și [[hemoragic]] din cauza sângerării.<!-- <ref name=HLB2014W/> --> Acestea duc la părți ale creierului care nu funcționează corespunzător.<ref name=HLB2014W>{{cite web|title=What Is a Stroke?|url=http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/stroke|website=http://www.nhlbi.nih.gov/|accessdate=26 February 2015|date=March 26, 2014}}</ref> Simptomele pot include, printre altele, [[hemiplegia|inabilitatea de mișcare]] sau [[hemipareza|simțirea unei singure părți ale corpului]], probleme cu [[afazia receptivă|înțelegerea]] sau [[afazia expresivă|vorbirea]], simțind [[vertij|că lumea se învârte]] sau [[hemianopsia omonimă|pierderea vederii doar pe o parte]].<ref name=Donnan2008/><ref name=HLB2014S/> De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid.<!-- <ref name=HLB2014S/> --> Dacă simptomele durează mai puțin de una sau două ore, atunci este cunoscut drept [[atac ischemic tranzitor]] (AIT).<ref name=HLB2014S>{{cite web|title=What Are the Signs and Symptoms of a Stroke?|url=http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/stroke/signs|website=http://www.nhlbi.nih.gov|accessdate=27 February 2015|date=March 26, 2014}}</ref> Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu [[dureri de cap]] severe.<ref name=HLB2014S Simptomele unui accident vascular pot fi permanente.<ref name=HLB2014W/> Complicațiile pe termen lung pot include [[pneumonia]] sau pierderea controlului vezicii urinare.<ref name=HLB2014S/>

==Cauze, diagnostic și patofiziologie==
Principalul [[factor de risc]] al atacului cerebral este [[hipertensiunea|tensiunea arterială mare]].<ref name=HLB2014C>{{cite web|title=Who Is at Risk for a Stroke?|url=http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/stroke/atrisk|website=http://www.nhlbi.nih.gov|accessdate=27 February 2015|date=March 26, 2014}}</ref> Alți factori de risc includ, printre altele, [[fumatul de tutun]], [[obezitatea]], [[hipercolesterolemia|colesterolul ridicat]], [[diabetul zaharat|diabetul]], AIT anterior și [[fibrilația atrială]].<ref name=Donnan2008/><ref name=HLB2014C/> Un accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui vas de sânge.<ref name=HLB2014T/> Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie direct în creier, fie în [[spațiul subarahnoidian |spațiul ce împrejmuiește creierul]].<ref name=HLB2014T>{{cite web|title=Types of Stroke|url=http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/stroke/types|website=http://www.nhlbi.nih.gov|accessdate=27 February 2015|date=March 26, 2014}}</ref><ref name=Feigin05>{{cite journal | author = Feigin VL, Rinkel GJ, Lawes CM, Algra A, Bennett DA, van Gijn J, Anderson CS | title = Risk factors for subarachnoid hemorrhage: an updated systematic review of epidemiological studies | journal = Stroke | volume = 36 | issue = 12 | pages = 2773–80 | year = 2005 | pmid = 16282541 | doi = 10.1161/01.STR.0000190838.02954.e8 | url = http://stroke.ahajournals.org/cgi/content/full/36/12/2773 }}</ref> Sângerarea poate apărea din cauza unui [[anevrism cerebral]].<ref name=HLB2014T/> Diagnosticarea se face, de regulă, prin [[imagistică medicală]] precum o [[scanare CT]] sau [[scanare RMN]] alături de o [[examinare fizică]].<!-- <ref name=HLB2014D/> --> Alte teste precum [[electrocardiograma]] (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze.<!-- <ref name=HLB2014D/> --> [[Nivelul mic de zahăr din sânge]] poate cauza simptome similare.<ref name=HLB2014D>{{cite web|title=How Is a Stroke Diagnosed?|url=http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/stroke/diagnosis|website=http://www.nhlbi.nih.gov|accessdate=27 February 2015|date=March 26, 2014}}</ref>

==Prevenire și tratament==
Prevenția include scăderea factorilor de risc precum și posibil [[aspirina]], [[statinele]], [[endarterectomia carotidei|operație chirurgicală pentru a deschide arterele creierului]] la persoanele ce prezintă [[stenoză carotidiană|strâmtorare]] și [[warfarina]] la persoanele cu [[fibrilație atrială]].<ref name=Donnan2008/> Un accident vascular necesită adesea ajutor de urgență.<ref name=HLB2014W/> Un atac vascular ischemic, dacă este detectat până la între trei și patru ore și jumătate poate fi tratat cu o medicație ce poate [[tromboliza| rupe cheagul]].<!-- <ref name=Donnan2008/> --> Aspirina poate fi utilizată.<!-- <ref name=Donnan2008/> --> Unele accidente vasculare hemoragice beneficiază de [[neurochirurgie|chirurgie]].<!-- <ref name=Donnan2008/> --> Tratamentul pentru recuperarea funcțiilor pierdute se numește [[reabilitare în urma unui accident vascular cerebral]] și are loc, în mod ideal, într-o [[unitate de tratare a accidentelor vasculare]]; însă, acestea nu există în multe părți ale lumii.<ref name=Donnan2008>{{cite journal | author = Donnan GA, Fisher M, Macleod M, Davis SM | title = Stroke | journal = Lancet | volume = 371 | issue = 9624 | pages = 1612–23 | date = May 2008 | pmid = 18468545 | doi = 10.1016/S0140-6736(08)60694-7 }}</ref>

==Epidemiologie==
În 2010, aproximativ 17 milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral, iar 33 de milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral și sunt în viață.<!-- <ref name=Fei2013/> --> Între anii 1990 și 2010 numărul accidentelor apărute a scăzut în fiecare an cu aproximativ 10% în [[țările dezvoltate]] și au crescut cu 10% în [[țările în curs de dezvoltare]].<ref name=Fei2013/> în 2013, atacul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, după [[boala arterelor coronariene]], însumând 6,4 milioane de decese (12% din total).<ref name=GDB2013/> Aproximativ 3,3 milioane de decese au rezultat din accidente vasculare ischemice, în timp ce 3,2 milioane de decese au rezultat din atacuri vasculare hemoragice.<ref name=GDB2013>{{cite journal|last1=GBD 2013 Mortality and Causes of Death|first1=Collaborators|title=Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013.|journal=Lancet|date=17 December 2014|pmid=25530442|doi=10.1016/S0140-6736(14)61682-2}}</ref> Aproximativ jumătate dintre persoanele ce au avut atac vascular cerebral trăiesc mai puțin de un an.<ref name=Donnan2008/> Per total, două treimi dintre accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani.<ref name=Fei2013>{{cite journal | author = Feigin VL, Forouzanfar MH, Krishnamurthi R, Mensah GA, Connor M, Bennett DA, Moran AE, Sacco RL, Anderson L, Truelsen T, O'Donnell M, Venketasubramanian N, Barker-Collo S, Lawes CM, Wang W, Shinohara Y, Witt E, Ezzati M, Naghavi M, Murray C | title = Global and regional burden of stroke during 1990-2010: findings from the Global Burden of Disease Study 2010 | journal = Lancet | volume = 383 | issue = 9913 | pages = 245–54 | year = 2014 | pmid = 24449944 | doi = 10.1016/S0140-6736(13)61953-4 }}</ref>

==Referințe==
<references />



== Note ==
== Note ==

Versiunea de la 22 noiembrie 2016 21:15

Acest articol necesită mai multe referințe medicale pentru verificare sau se bazează prea mult pe surse primare.
Vă rugăm să revizuiți conținutul articolului și să adăugați surse de încredere suplimentare. (iulie 2015)
Pentru alte sensuri, vedeți Atac (dezambiguizare).
Accident vascular cerebral

Scanare tomografică a creierului, putându-se observa ischemia cerebrală în emisfera dreaptă
SpecialitateNeurologie
Metodă de diagnosticROSIER scale[*][[ROSIER scale (medical scale)|​]]
Orpington Prognostic Scale[*][[Orpington Prognostic Scale (medical scale)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9434.91
ICD-10I61-I64ner
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM601367
DiseasesDB2247
MedlinePlus000726
eMedicineneuro/9 emerg/558 emerg/557 pmr/187
Patient UKAccident vascular cerebral
MeSH IDD020521
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut și sub denumirea de apoplexie sau sub denumirea mai simplă de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul stroke. Este preferabilă totuși[judecată de valoare] folosirea unor termeni mai exacți: ischemie cerebrală, infarct cerebral sau hemoragie cerebrală.

Ischemia cerebrală este produsă de o reducere a fluxului sanguin cu durata de câteva secunde până la câteva minute. Dacă oprirea durează mai mult de câteva minute, apare infarctarea (moartea) țesutului cerebral irigat de vasul afectat. Cauzele de ischemie (infarct) cerebral sunt variate: de la hipotensiune sistemică ce produce de obicei sincope până la embolizare din diverse surse arteriale sau inimă[1] sau boli ale vaselor cerebrale.

Hemoragia intracraniană poate să apară în parenchimul cerebral, spațiul subarahoidian sau în spațiul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt asociate hipertensiunii arteriale, mai rar pot exista hemoragii spontane, malformații arteriovenoase sau sângerări intratumorale.

Definiție și simptome

Accidentul vascular, cunoscut și sub numele de accident vascular cerebral (AVC), injurie cerebro-vasculară (ICV), sau atac cerebral, este atunci când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celulelor. Există două tipuri principale: cel ischemic cauzat de lipsa fluxului sangvin și hemoragic din cauza sângerării. Acestea duc la părți ale creierului care nu funcționează corespunzător.[2] Simptomele pot include, printre altele, inabilitatea de mișcare sau simțirea unei singure părți ale corpului, probleme cu înțelegerea sau vorbirea, simțind că lumea se învârte sau pierderea vederii doar pe o parte.[3][4] De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de una sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT).[4] Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe.Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; nume invalid, e.g. prea multe nume Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia sau pierderea controlului vezicii urinare.[4]

Cauze, diagnostic și patofiziologie

Principalul factor de risc al atacului cerebral este tensiunea arterială mare.[5] Alți factori de risc includ, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea, colesterolul ridicat, diabetul, AIT anterior și fibrilația atrială.[3][5] Un accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui vas de sânge.[6] Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie direct în creier, fie în spațiul ce împrejmuiește creierul.[6][7] Sângerarea poate apărea din cauza unui anevrism cerebral.[6] Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze. Nivelul mic de zahăr din sânge poate cauza simptome similare.[8]

Prevenire și tratament

Prevenția include scăderea factorilor de risc precum și posibil aspirina, statinele, operație chirurgicală pentru a deschide arterele creierului la persoanele ce prezintă strâmtorare și warfarina la persoanele cu fibrilație atrială.[3] Un accident vascular necesită adesea ajutor de urgență.[2] Un atac vascular ischemic, dacă este detectat până la între trei și patru ore și jumătate poate fi tratat cu o medicație ce poate rupe cheagul. Aspirina poate fi utilizată. Unele accidente vasculare hemoragice beneficiază de chirurgie. Tratamentul pentru recuperarea funcțiilor pierdute se numește reabilitare în urma unui accident vascular cerebral și are loc, în mod ideal, într-o unitate de tratare a accidentelor vasculare; însă, acestea nu există în multe părți ale lumii.[3]

Epidemiologie

În 2010, aproximativ 17 milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral, iar 33 de milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral și sunt în viață. Între anii 1990 și 2010 numărul accidentelor apărute a scăzut în fiecare an cu aproximativ 10% în țările dezvoltate și au crescut cu 10% în țările în curs de dezvoltare.[9] în 2013, atacul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, după boala arterelor coronariene, însumând 6,4 milioane de decese (12% din total).[10] Aproximativ 3,3 milioane de decese au rezultat din accidente vasculare ischemice, în timp ce 3,2 milioane de decese au rezultat din atacuri vasculare hemoragice.[10] Aproximativ jumătate dintre persoanele ce au avut atac vascular cerebral trăiesc mai puțin de un an.[3] Per total, două treimi dintre accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani.[9]

Referințe

  1. ^ AVC ischemic cardioembolic: actualizări în etiologie, diagnostic și tratament.[nefuncțională] Actualități în Neurologie
  2. ^ a b „What Is a Stroke?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  3. ^ a b c d e Donnan GA, Fisher M, Macleod M, Davis SM (mai 2008). „Stroke”. Lancet. 371 (9624): 1612–23. doi:10.1016/S0140-6736(08)60694-7. PMID 18468545. 
  4. ^ a b c „What Are the Signs and Symptoms of a Stroke?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  5. ^ a b „Who Is at Risk for a Stroke?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  6. ^ a b c „Types of Stroke”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  7. ^ Feigin VL, Rinkel GJ, Lawes CM, Algra A, Bennett DA, van Gijn J, Anderson CS (). „Risk factors for subarachnoid hemorrhage: an updated systematic review of epidemiological studies”. Stroke. 36 (12): 2773–80. doi:10.1161/01.STR.0000190838.02954.e8. PMID 16282541. 
  8. ^ „How Is a Stroke Diagnosed?”. http://www.nhlbi.nih.gov. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  9. ^ a b Feigin VL, Forouzanfar MH, Krishnamurthi R, Mensah GA, Connor M, Bennett DA, Moran AE, Sacco RL, Anderson L, Truelsen T, O'Donnell M, Venketasubramanian N, Barker-Collo S, Lawes CM, Wang W, Shinohara Y, Witt E, Ezzati M, Naghavi M, Murray C (). „Global and regional burden of stroke during 1990-2010: findings from the Global Burden of Disease Study 2010”. Lancet. 383 (9913): 245–54. doi:10.1016/S0140-6736(13)61953-4. PMID 24449944. 
  10. ^ a b GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 


Note

Vezi și

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Accident_vascular_cerebral&oldid=10911275