William Rowan Hamilton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
William Rowan Hamilton
William Rowan Hamilton painting.jpg
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of the United Kingdom.svg Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupație matematician
fizician
astronom
om de știință
profesor universitar
fizician teoretician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma Mater Trinity College Dublin[*]
Westminster School[*]  Modificați la Wikidata
Societăți Societatea Regală din Londra
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Russian Academy of Sciences[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Royal Irish Academy[*]
Academia de Științe din Berlin  Modificați la Wikidata
Premii Royal Medal (Modificați la Wikidata

William Rowan Hamilton (n. ,[1] Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. ,[1] Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost matematician, fizician și astronom anglo-irlandez. Cea mai importantă contribuție a sa în domeniul matematicii moderne o constituie introducerea cuaternionului. Opera sa a influențat dezvoltarea ulterioară a mecanicii cuantice.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Hamilton a studiat mai întâi la Universitatea din Glasgow, unde tatăl său era profesor de anatomie și botanică, apoi frecventează Universitatea din Edinburgh (1806 - 1807), pentru a studia medicina. În mai 1807, intră la Balliol College din Oxford și obține titularizarea în 1811, iar masteratul în 1814. Aici se concentrează pe filozofia clasică dobândind reputația de a fi cel mai învățat aristotelician al universității.

În 1813, se stabilește la Edinburgh ca avocat.

În 1820 își revendică titlul de baron, iar de acum încolo va purta titlul de Sir William.

În 1821 preia catedra de istorie civilă la Universitatea din Edinburgh, iar în 1836 obține catedra de logică și metafizică în cadrul aceleiași prestigioasei universități, unde va rămâne până la sfârșitul vieții.

Opera[modificare | modificare sursă]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Principalele sale scrieri sunt:

  • Discussions on Philosophy and Literature, Education and University Reform (Londra, 1852);
  • Lectures on Metaphysics and Logic (4 volume, 1859 - 1860)

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bell, E.T. - Les grands mathematiciens
  • Iacob, C. - Curs de matematici superioare, București, 1957

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat la 22 august 2017