Sari la conținut

William Jones (matematician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un matematician britanic. Pentru un filolog britanic, vedeți William Jones (filolog).
William Jones
Date personale
Născut1675[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Llanfihangel Tre'r Beirdd⁠(d), Isle of Anglesey⁠(d), Țara Galilor[5] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[2][6] Modificați la Wikidata
Londra, Regatul Marii Britanii[7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Saint Paul din Londra[8] Modificați la Wikidata
PărințiSiôn Siôr[*][[Siôn Siôr |]][9]
Elizabeth Rowland[*][[Elizabeth Rowland |]][9] Modificați la Wikidata
CopiiWilliam Jones[9] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumatematică  Modificați la Wikidata
InstituțieRoyal Navy[10]  Modificați la Wikidata
Alma MaterYsgol Gymuned Llanfechell[*][[Ysgol Gymuned Llanfechell (school in Isle of Anglesey, UK)|]][10]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruPi  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale ()[11]  Modificați la Wikidata

William Jones (n. 1675 – d. 3 iulie 1749) a fost un matematician galez, născut în satul Llanfihangel Tre'r Beirdd, pe Insula Anglesey.

Cariera sa de succes s-a datorat în parte patronajului familiei Bulkeley din nordul Țării Galilor, și apoi earlului de Macclesfield.

Jones a predat matematica echipajelor de pe navele Marinei Regale Britanice între 1695 și 1702. Interesul său pentru aspectele teoretice ale navigației s-a concretizat prin publicarea lucrării A New Compendium of the Whole Art of Navigation („Un nou compendiu al întregii arte a navigației”), în 1702.[12] După terminarea călătoriilor pe mări și oceane, a devenit profesor de matematică în Londra, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației guvernamentale.

Ca matematician, cea mai cunoscută contribuție a sa este propunerea utilizării simbolului π (litera grecească pi) pentru reprezentarea raportului dintre circumferința unui cerc și diametrul său. S-a împrietenit cu Sir Isaac Newton și cu Sir Edmund Halley. În 1712, a devenit Fellow al Societății Regale și mai târziu vicepreședinte al acestei societăți.

Jones a publicat Synopsis Palmariorum Matheseos în 1706, lucrare pentru începători, care conținea teoreme de analiză diferențială și serii infinite. Navigația a fost și ea un subiect de interes pentru Jones; prima sa lucrare publicată în domeniu a fost A New Compendium of the Whole Art of Navigation. În 1731 a publicat Discourses of the Natural Philosophy of the Elements.

Fiul său, numit și el William Jones, a fost un renumit filolog care a stabilit legături între limbile latină, greacă și sanscrită, ceea ce a condus la conceptul de grup al limbilor indo-europene.[13]

  1. Biblioteca Națională a Germaniei. „William Jones” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 „William Jones”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  3. „William Jones” (în engleză). National Library of Wales archives and manuscripts catalogue[*]. Wikidata Q25877697. Accesat în .
  4. „William Jones” (în engleză). Early Modern Letters Online[*]. Wikidata Q44526767. Accesat în .
  5. „Dictionary of Welsh Biography” (în engleză). . Wikidata Q5273977.
  6. Gareth Ffowc Roberts (iulie 2020). „Cyfri'n Cewri” (în galeză). OL 22141102W. Wikidata Q99227923.
  7. (PDF) http://rsnr.royalsocietypublishing.org/content/roynotesrec/60/1/5.full.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. „William Jones” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
  9. 1 2 3 „William Jones”. Kindred Britain[*]. Wikidata Q75653886.
  10. 1 2 „William Jones”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  11. Robert Edward Anderson, „Jones, William (1675-1749)”, Dictionary of National Biography, 1885–1900, Wikidata Q19080572
  12. William Jones (). A New Compendium of the Whole Art of Navigation. Accesat în .
  13. Roberts, Gareth (). „Pi Day 2015: meet the man who invented π”. The Guardian. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]