William Jones (matematician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
William Jones
William Jones, the Mathematician.jpg
William Jones
Date personale
Născut 1675[1]
Llanfihangel Tre'r Beirdd[*][2]
Decedat 3 iulie 1749 (74 de ani)
Londra, Regatul Marii Britanii
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
Ocupație matematician
Activitate
Societăți Royal Society
Premii Fellow al Societății Regale[*]

William Jones (n. 1675 – d. 3 iulie 1749) a fost un matematician galez, născut în satul Llanfihangel Tre'r Beirdd, pe Insula Anglesey.

Cariera sa de succes s-a datorat în parte patronajului familiei Bulkeley din nordul Țării Galilor, și apoi earlului de Macclesfield.

Jones a predat matematica pe corăbii între 1695 și 1702. După terminarea călătoriilor, a devenit profesor de matematică în Londra, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației guvernamentale.

Ca matematician, cea mai cunoscută contribuție a sa este propunerea utilizării simbolului π (litera grecească pi) pentru reprezentarea raportului dintre circumferința unui cerc și diametrul său. S-a împrietenit cu Sir Isaac Newton și cu Sir Edmund Halley. În 1712, a devenit Fellow al Societății Regale și mai târziu a fost vicepreședinte al acestei societăți.

Jones a publicat Synopsis Palmariorum Matheseos în 1706, lucrare pentru începători, care conținea teoreme de analiză diferențială și serii infinite. Navigația a fost și ea un subiect de interes pentru Jones; prima sa lucrare publicată în domeniu a fost A New Compendium of the Whole Art of Navigation. În 1731 a publicat Discourses of the Natural Philosophy of the Elements.

Fiul său, și el numit William Jones, a fost un renumit filolog care a descoperit grupul grupul limbilor indo-europene.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]