Viola de Teschen

Viola de Teschen
Reginӑ consoartă de Boemia și Polonia
Viola de Teschen (de Jarmila Haldová)
Date personale
Născută	1290
Decedată	21 septembrie 1317 (27 de ani) Boemia, Cehia
Înmormântată	Vyšebrodský klášter[*][[Vyšebrodský klášter (monastery in Český Krumlov District of South Bohemian region)|​]]
Părinți	Mieszko cieszyński[*][[Mieszko cieszyński (Duke of Cieszyn)|​]]
Frați și surori	Władysław of Oświęcim[*][[Władysław of Oświęcim (Polish duke)|​]] Cazimir I de Teschen[*]​
Căsătorită cu	Venceslau al III-lea (din 1306) Petru de Rosenberg[*]​ (din 1316)
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	regină[*]​
Apartenență nobiliară
Titluri	Regină
Familie nobiliară	Dinastia Piast Piasts of Teschen[*][[Piasts of Teschen (family)|​]] Silesian Piasts[*][[Silesian Piasts (family)|​]]
Regina a Boemiei si Poloniei
Domnie	5 octombrie 1305 - 4 august 1306
Predecesor	Elisabeta Richza a Poloniei
Succesor	Anna de Boemia Hedviga a Poloniei
Reginӑ a Ungariei
Domnie	5 octombrie 1305 – 6 decembrie 1305
Predecesor	Elisabeta Richza a Poloniei
Succesor	Hedviga de Kalisz

 

Viola de Teschen, cunoscută mai târziu sub numele de Elisabeta (în poloneză Wiola Elżbieta cieszyńska, în cehă Viola Alžběta Těšínská, în germană Viola Elisabeth von Teschen;n. 1290 – d. 21 septembrie 1317, Boemia, Cehia), aparținând Casei Piast, a fost regină a Boemiei, a Poloniei și a Ungariei, prin căsătoria cu Venceslau al III-lea al Boemiei.

Biografie

Viola a fost fiica ducelui Mieszko I de Teschen, și a soției sale, Grzymisława (numele și originea mamei nu au fost cu certitudine stabilite). Ea a primit numele străbunicii ei paterne, Viola, soția ducelui Cazimir I de Opole.

Prima căsătorie

Viola s-a căsătorit cu Venceslau al III-lea, regele Boemiei și al Poloniei, pe 5 octombrie 1305 la Brno. Motivele căsătoriei nu sunt clare. Deși cronicarii au descris ulterior cât de frumoasă era Viola, tatăl ei, ducele Mieszko I, a fost doar unul dintre vasalii regelui Venceslau al III-lea deci din punct de vedere al rangului căsătoria era inegală. Motivul principal nu a fost frumusețea ei, ci probabil poziția strategică a ducatului Cieszyn (Teschen) între Regatul Boemiei și cel al Poloniei. La patru zile după nuntă (pe 9 octombrie), Venceslau al III-lea a anulat logodna de lungă durată cu prințesa Elisabeta de Töss, fiica regelui Andrei al III-lea al Ungariei, renunțând astfel la pretenția sa la coroana ungară.

După căsătorie Viola a luat numele Elisabeta. Relația celor doi soți nu a fost una fericită, pe de-o parte datorită vieții libertine a regelui și pe de altă parte datorită opoziției nobilimii boeme, care considera această căsătorie nepotrivită ca rang unui rege al Boemiei. Zece luni mai târziu, pe 4 august 1306, regele Venceslau al III-lea a fost ucis la Olomouc în circumstanțe neclare, iar Viola a devenit văduvă la cincisprezece ani. Probabil datorită vârstei soților, din această căsătorie nu au rezultat copii.

Tânăra văduvă a rămas la Praga în compania altor trei tinere care au devenit ulterior regine: Elisabeta Richza (18 ani), Anna Přemyslovna (16 ani) și Elisabeta Přemyslovna (14 ani), ultimele două fiind cumnatele Violei, surorile lui Venceslau al III-lea. Mai târziu, Viola s-a aflat des în Moravia locuind în orașele primite de ea ca văduvă.

A doua căsătorie

Noua regină a Boemiei, Elisabeta Přemyslovna, și soțul ei, Ioan de Luxemburg, doreau să-l câștige de partea lor pe puternicul nobil Petru I de Rosenberg, care era logodit cu fiica lui Henric de Lipá. Curând după arestarea lui Henric de Lipá, Petru I a anulat logodna și s-a aliat cu regele Boemiei. Acesta, pentru a-și consolida legătura cu noul său aliat, i-a oferit căsătoria cu regina văduvă, Viola. Căsătoria a avut loc în 1316, dar fiind una foarte scurtă, cei doi nu au avut copii. Viola a murit în anul următor pe 21 septembrie și a fost înmormântată în cripta familiei Rosenberg din Mănăstirea Vyšší Brod.

Bibliografie

• Józef Golec, Stefania Bojda: Słownik biograficzny ziemi cieszyńskiej, vol. 1, Cieszyn 1993, p. 91.
• Kazimierz Jasiński: Rodowód Piastów śląskich, vol. 3, Wrocław 1977.
• Idzi Panic: Poczet Piastów i Piastówien cieszyńskich, Cieszyn, p. 8.