Vanda Nicolschi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Vanda Nicolschi
Date personale
Nume la naștereSeila Averbuch
Născută27 februarie 1902
Telenești, Imperiul Rus
Decedată1986
Căsătorită cuDori Goldstein și Alexandru Nicolschi
Naționalitateromână
Etnieevreiască
Membră a Biroului Politic al PCR
Membru al CC al PMR
Vicepreședinte al CC al Crucii Roșii

PremiiA 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politicPartidul Comunist din România
Profesiețesătoare, politician comunist

Vanda Nicolschi (n. Seila Averbuch, 27 februarie 1902, Telenești - d. 1986) a fost o activistă de partid comunistă din România, de origine evreiască.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Vanda Nicolschi s-a născut cu numele de Seila Averbuch în comuna Telenești, județul Orhei (Basarabia), care aparținea atunci de Rusia țaristă. A activat în cadrul PCdR începând din 1920, fiind arestată și condamnată de mai multe ori. Vanda Nicolschi a fost căsătorită cu comuniștii Dori Goldstein și Alexandru Nicolschi. [1]

Alături de Nicolschi, Vanda milita sub numele de cod Stoian, Tili și Vlăstar.[2].

Activistă de partid[modificare | modificare sursă]

Dori Goldstein, cu numele conspirativ Rudolf sau Rudi, era un apropiat al lui Marcel Pauker. Dori și Vanda au fost arestați, în 1934, la Praga.[3]

Vanda era de profesie țesătoare. În anul 1924 a devenit membră a PCdR.

Marcel Pauker declara că în 1936, fiind în țară, a trăit cu Vanda Nicolschi (membru al Secretariatului și al Biroului Politic), în pofida necontenitelor divergențe politice. A mai trăit cu ea și în 1937, după eliberarea sa.[4]

Există dovezi că Ana Pauker a intervenit pe lângă NKVD pentru a-i aduce pe câțiva dintre supraviețuitorii români ai epurărilor înapoi la Moscova, printre care și pe Vanda Nicolschi, care a făcut parte o singură dată din Biroul Politic al PCR, o aliată a fostului secretar general Alexander Ștefanski-Gorn (executat în timpul Epurărilor), care a devenit apoi una dintre colaboratoarele cele mai apropiate ale lui Pauker din Biroul pentru Emigranții Români, înființat în toamna anului 1940 de Ana Pauker la Moscova.[5]

A fost membru al CC al PMR, vicepreședinte al CC al Crucii Roșii (din 1961).

În mai 1961 a fost decorată cu Medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
  • medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[6]
  • Order of the 23 August 1st class (Romania) - Tallinn Museum of Orders.jpg Ordinul „23 August” clasa I (23 ianuarie 1978) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”[7]

Note[modificare | modificare sursă]