Vadu Sorești, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vadu Sorești
—  Sat  —
Vadu Sorești se află în România
Vadu Sorești
Vadu Sorești
Vadu Sorești (România)
Localizarea satului pe harta României
Vadu Sorești se află în Județul Buzău
Vadu Sorești
Vadu Sorești
Vadu Sorești (Județul Buzău)
Localizarea satului pe harta județului Buzău
Coordonate: Coordonate: 45°18′54″N 26°52′38″E / 45.31500°N 26.87722°E / 45.31500; 26.8772245°18′54″N 26°52′38″E / 45.31500°N 26.87722°E / 45.31500; 26.87722

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Buzau county CoA.png Buzău
ComunăZărnești

SIRUTA50451

Altitudine196 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total1.426 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal127719

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Vadu Sorești este un sat în comuna Zărnești din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în valea Câlnăului, în Subcarpații de Curbură.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era reședința comunei Vadu Soreștilor din plaiul Slănic al județului Buzău. Ea era formată din cătunele Clocociți și Hârboca (cu subdiviziunile Vadu Soreștilor și Blestematele), având în total 1190 de locuitori, în ea funcționând o școală și două biserici.[1] În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec ca parte a plășii Câlnău și compusă din satele Clociți, Hârboca și Vadu Sorești, cu o populație totală de 1654 de locuitori.[2]

În 1950, comuna Vadu Sorești a fost inclusă în raionul Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, reforma administrativă a adus transferul la județul Buzău, reînființat; comuna Vadu Sorești a fost însă desființată și inclusă în comuna Zărnești. Tot atunci, satul Hârboca a fost desființat și inclus în Vadu Sorești.[3][4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lahovari, George Ioan (). „Soreștilor (Vadul-)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 452. 
  2. ^ „Comuna Vadu Soreștilor în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  3. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .