Utilizator:OlariuRomeo/Teste

Această pagină este destinată testelor Utilizatorii înregistrați pot avea o „cutie cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu, utilizatorul „Ixulescu” poate să-și creeze pagina [[Utilizator:Ixulescu/Teste]]. Aici se fac experimente de redactare a codului-sursă, descris la Ajutor:Cum modific o pagină, cât și alte teste care precedă redactarea propriu-zisă a celorlalte pagini. Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conținutul ei este golit periodic. Vor fi șterse paginile de utilizator care conțin obscenități, mesaje publicitare, rasiste, jignitoare, cât și cele care conțin scrieri, informații, discuții și activități fără legătură cu obiectivele Wikipediei. Pentru întrebări, mesaje sau alte texte importante, vă rugăm să consultați pagina Legături utile.

Articole în lucru

Luneta astronomică

Text de integrat în articol

Însă cele mai vechi schițe ale unei lunete sunt explicit descrise de către Leonardo da Vinci în Codex F, fila 25, manuscris care a fost început pe 12 septembrie 1508,  si la care a lucrat după cum se stie mai puțin de un an.

Leonardo avea deci 56 - 57 de ani cand descria luneta sa. Este ciudat că desi manuscrisul a fost publicat în 1889 nu a fost înțeles de către cercetătorii care l-au studiat pe Leonardo da Vinci.

In reproducerea pe care Ravaisson-Mollien a făcut-o în 1898 face confuzie si intitulează fila "Verres grossissants" în traducere însemnând "Lentile de mărire" . De notat este pluralul folosit de scriitorul francez, care descrie mai multe lentile separate folosite pentru mărire nu un singur instrument.

Însă dacă examinăm cu atenție foaia 25 spate, este desenată o lunetă   de tip olandez completă si montată pe suportul ei sub forma unui tub scurt si îndesat susținut de un suport cat si schița calotei sferice de plumb necesară pentru construcția lentilei obiectivului negativ al ocularului.

Luneta  el o numește:

"Ochiale di cri- stallo grosso da' la- ti un'oncia d'un'oncia".

În traducere: "ochian de cristal gros cu laturi o uncie de uncie", după care urmează explicația imediat mai jos:

"Questo ochiale di cristallo debbe essere netto di machie e molto chiaro e da' lati debbe essere grosso un'oncia d'un'oncia cioè 1/144 di braccio e sia sottile in mezo".

În traducere "Acest ochian de cristal ar trebui să să fie fără pete si laturile ar trebui să fie  de o uncie pe o uncie deci 1/144 din braț si sa fie subțire la mijloc.

Este foarte clar ca nici Decartes nu-l studiase pe da Vinci.