Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Papa Pius al II-lea
Texte en indice
[modificare | modificare sursă]
{{|Acest papă este un avangardist la nivelul epocii sale, cunoscând în mod nemijlocit cea mai mare parte a Europei, utilizând în deplină cunoștință de cauză numele de european.}}
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
P. Grattarola, « Il concetto di Europa alla fine del mondo antico », L’Europa nel mondo antico, a cura di M. Sordi, Contributi dell’Istituto di storia antica, vol. 12, Milano, Pubblicazioni della Università Cattolica del Sacro Cuore, 1986, p. 174-191, citează utilizările termenului de europeni pentru a-i desemna pe franci și pe aliații lor deveniți învingători ai arabilor în anul 732 (p. 190) : diluculo prospiciunt Europenses Arabum temtoria ; Europenses vero…in suas se leti recipiunt patrias (Continuatio Hispana ad ann. 754).
--Kiss de Băbeni (discuție) 7 octombrie 2018 12:26 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 octombrie 2018 12:26 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 octombrie 2018 12:26 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 octombrie 2018 12:26 (EEST)
Valahia cunoscută de Piccolomini[modificare | modificare sursă]
Despre români acest autor scrie: „Valahia este o regiune foarte întinsă, care pornește de la munții Transilvaniei și se întinde până la Pontus Euxinius, aproape complet întinsă și lipsită de apă, fluviul Dunărea mărginind-o la sud. Nord- estul este ocupat de Roxani, numiți de noi astăzi, ruteni, iar spre fluviul Nistru, trăiesc nomazi de rasă scită numiți de noi astăzi tătari. Poporul mai vorbește încă limba Romei, chiar dacă ea s-a schimbat în mare măsură și de-abia este de-nțeles pentru un italian”
Descriera geopolitică a Valahiei[modificare | modificare sursă]
O descriere geopolitică a Valahiei, evidențiază o sciziune a conducătorilor acesteia în două tabere: prima susținea Dinastia Dăneștilor și a doua susținea Dinastia Drăculeștilor. În vederea obținerii tronului Țării Românești, pretendenții apelau fie la regentul Ungariei Ioan de Hunedoara fie la sprijinul adresat la Sublima Poartă. Informațiile sunt aduse la zi și de primă mână. Umanistul italian precizează că sciziunea dintre cele două partide rivale, aduce câștig de cauză turcilor.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
«Cronica de la Nürnberg, este scrisă de medicul, germanistul, umanistul și istoricul Hartmann Schedel. cunoscută în latină sub forma Liber chronicarum și în versiunea germană Die Schedelsche Weltchronik. Lucrarea este apărută la data de 12 iulie 1493 la Nürnberg»
Considerațiile acestui papă asupra originii poporului român[modificare | modificare sursă]
„ „Transilvaniam incolunt Valachi, qui genus Italicum sunt, quemadmodum paulo post referemus. Valachia perquam lata regio est, a Transilvanis incipiens usque ad Euxinum protensa pelagus, plana ferme tota, et aquarum indigua; cuius meridiem Ister fluvius excipit, septemtrionem Roxani occupant, quos nostra aetas Ruthenos appellat, et versus fluvium Thiram nomades Scytharum genus, quos Tartaros hodie vicitamus. Hanc terrani ncoluerunt quondam Getae, qui Darium Hisdaspis filium turpi fuga repolerunt, et Lysimachum Regem vivum in potestate pertraxerunt, et. Thraciam pluribus cladibus affecerunt. Postremo Romanis armis subactivac deleti sunt. Et colonia Romanorum, quae duces coerceret en deducta, Dues quodam Flacco, a quo Flaccia nuncupatat Exin longo temporis tractu; corrupto, ut fit, vocabulo, pro Flaccis Valachi apellati; sermo adhuc genti Romanos est, quamvis magna ex parte mutattts, et homini Italieo fix intelligibilis. Valachi et insulas Instri accolunt , inter quas Pencen apud veteres fama notatam, et in Thracia quoque sedes habent. Valachi gens olim Romana, cum magnis copiis a Graecis accersiti, Andrianopolim duxere”. Aeneas Sylvius (Piccolomini – n. n.), Historia de Europa. De Hungaria, Cap. I, II, IV. – apud Lauriani, A. Treb, Coup d’oeil sur l’Histoire des Roumains, București 1846, p. 34, subsol, drept confirmare a afirmației lui August Treboniu Laurian din pagină, și anume: „Les Romains y amenèrent des colonies pour défendre le pays contre les invasions des barbares, sous le commandement de Flaccus, du nom duquel il fut nommé Flaccia, mais ce mot se corrompit avec le temps, comme il arrive d’ordinaire, et les habitants au, lieu de Flacci, furent appelés Valachi” („Romanii au adus acolo coloni pentru a apăra țara împotriva invaziilor barbarilor, sub comanda lui Flaccus, de al cărui nume țara a fost numită Flaccia, dar acest cuvânt este corupt cu timpul, așa cum se întâmplă de obicei, iar locuitorii, în loc de Flacci, se numeau Valachi”)”.
--Kiss de Băbeni (discuție) 13 martie 2020 13:14 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 13 martie 2020 13:14 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 13 martie 2020 13:14 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 13 martie 2020 13:14 (EET)