Utilizator:DoinaT78/teste
 |
Această pagină este destinată testelor
Utilizatorii înregistrați pot avea o „cutie cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu, utilizatorul „Ixulescu” poate să-și creeze pagina Aici se fac experimente de redactare a codului-sursă, descris la Ajutor:Cum modific o pagină, cât și alte teste care precedă redactarea propriu-zisă a celorlalte pagini. Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conținutul ei este golit periodic. Vor fi șterse paginile de utilizator care conțin obscenități, mesaje publicitare, rasiste, jignitoare, cât și cele care conțin scrieri, informații, discuții și activități fără legătură cu obiectivele Wikipediei. Pentru întrebări, mesaje sau alte texte importante, vă rugăm să consultați pagina Legături utile. |
Ion Buzea[modificare | modificare sursă]
26 mai 1930 - 28 aprilie 1998
"Provenea dintr-o familie de tarani din comuna Malu de langa Giugiu.S-a nascut la 26 mai 1930 si a urmat clasele primare in satul natal.Invatatorul sau "Domnu Tinu"a insistat pe langa parintii copilului,lipsiti de posibilitati materiale,sa-l lase sa urmeze liceul.L-a ajutat mult o matusa stabilita langa Giurgiu si sotul acesteia"nea Costica",astfel incat in 1950 era posesorul unei diplome de bacalaureat.A urmat apoi cursurile scolii de ofiteri Sibiu,dar dupa doi ani a fost "lasat la vatra"ca soldat,deoarece se solidarizase cu un coleg care avea o prietena in Iugoslavia.
Situatia materiala precara ii indreapta pasii spre Institutul Pedagogic de doi ani din Bucuresti,sectia romana-istorie.
In 1955 repartizarea ministeriala la Scoala medie din Macin,ca profesor de limba si literatura romana
"Nemultumit de calificarea obtimuta,intre 1956-1960 urmeaza cursurile fara frecventa la Universitatea Bucuresti,sectia filologie.Munceste mult,cu pasiune si cu daruire atat la scoala cat si pentru examene,desi inca din 1958 a fost numit Seful Sectiei Raionale.In 1956 insa,isi da demisia si revine la catedra".Dupa directoratul de 10 ani,incheiat cu o noua demisie,prefera sa ramana la catedra pana in 1990,cand este pensionat la cerere.
In pofida multiplelor sale obligatii,pasiunea pentru studiu,pentru scris,nu l-a parasit niciodata.A publicat sau comunicatla sesiuni stiintifice judetene lucrari originale:"Arta pamfletului la Tudor Arghezi","Motivul reintegrarii in literatura romana","Panait Cerna ,o pledoarie pentru ~inaltul luminos~",Spatiu in poezia eminesciana","Unele observatii privind originalitatea creatiei lui T.Arghezi","Un nou romancier-Ion Lacusta-","Tineretea unui basm"(in revista "Tomis",septembrie 1980),"Creatia eminesciana sub -semnul lui doi-"("Tomis,iunie 1989),"Cezar Petrescu-Cele 2.000 de cuvinte in circulatie"(in Magazin istoric",apr.1996),"Un prozator macinean -Gh.Banea"(in Hercinina",anII,nr.5).
A scris si proza scurta,multe dintre lucrarile sale aflandu-se in manuscris(Titluri frumoase:"Norocul dracului","In seara aceea telefonul n-a mai sunat" si altele).
Desi a fost absorbit de munca de la clasa,Ion Buzea mai avea ragazul sa se ocupe si cu cele ale creatiei literare.La un moment dat,participant la cenaclul literar"N.Dunareanu",din Tulcea,condus pe atunci ,de un boem al literaturii ,N.Rusali.
Dintre studiile literare as aminti:"Motivul reintegrarii la romani","Poezia lui Panait Cerna sub semnul verticalitatii"<Tineretea unui basm","Creatia lui Eminescu","Gheorghe Banea-scriitor macinean","Un romancier -Ion Lacusta","Un act de cultura","Cezar Petrescu -cele 2000 de cuvinte in circulatie".
Scrierile de mai sus,au fost publicate,insa au mai ramas si multe in manuscris. Ion Buzea cunostea tainele muntelui,frumusetea lui.Se lasa absorbit de viata muntelui.Era o calauza extraordinara,cu un simt al orientarii nemaipomenit.Cunostea flora si fauna muntilor ca un naturalist expert. Timpul a trecut,iar Ion Buzea s-a dus si el la cele eterne,cum eterni sunt si muntii,pe care i-a iubit cu ardoare. Acum din cimitirul ,unde se odihneste pentru vecie,parca,lantul de munti,pe care i-a cunoscut pas cu pas,unele pietre,chiar fiind botezate "Babele"sau "Sfinxul". A ramas o frumoasa amintire,pentru cei care l-au cunoscut mai indeaproape;fie ca spiritul lui sa-i calauzeasca,pe montagnarzi,pe intortocheatele carari ale muntilor,din Romania.