Turul Italiei 2014

Turul Italiei 2014 a fost a 97- a ediție a cursei. A început în Belfast pe 9 mai 2014 și a trecut prin întreaga Irlanda de Nord (o țară membră a Regatului Unit) și Republica Irlanda.^[1]^[2] În mod neobișnuit au fost trei zile de odihnă în loc de două, iar cursa a început într-o vineri.^[3] Un total de 198 de piloți din 22 de echipe au intrat în cursa de 21 etape, care a fost câștigată de către columbianul Nairo Quintana de la echipa Movistar Team. Locul doi a fost obținut de columbianul Rigoberto Urán, iar locul trei de italianul Fabio Aru.

Echipe și cicliști

Articol principal: Listă de echipe și cicliști din Turul Italiei 2014.

Toate cele optsprezece ProTeams UCI au fost invitate în mod automat și au fost obligate să participe la cursă. Deoarece au câștigat Cupa Italiei 2013 pentru echipele italiene, Androni Giocattoli-Venezuela au fost invitați să participe la cursă în octombrie 2013.^[4] În ianuarie 2014, cele trei locuri wild card rămase au fost decise printr-un vot pe rețelele sociale printr-o selecție de opt echipe UCI Professional Continental.^[5] Locurile au fost ulterior acordat echipelor Bardiani-CSF, Colombia și Neri Sottoli.^[6]

Cele 22 de echipe care au luat parte la Turul Italiei 2014 sunt:

*:Echipă UCI Professional Continental, care a primit wild card pentru a participa la acest eveniment.

Etape

Turul are etapele categorisite în cinci categorii diferite denumite de la A la E. Categoria unei etape determină numărul de puncte primite pentru clasament și timpul maxim primit de cicliști pentru a termina o etapă. Categoria A este pentru etapa de câmpie, iar categoria D pentru etapa montană. Categoria E este pentru etapa contracronometru.

Lista etapelor
Etapă	Data	Traseu	Distanța^[7]		Câștigător
1	9 mai	Belfast – Belfast	21.7 km	E (Contracronometru)	Orica-GreenEDGE
2	10 mai	Belfast – Belfast	219 km	A (Etapă câmpie)	Marcel Kittel (GER)
3	11 mai	Armagh – Dublin	187 km	A (Etapă câmpie)	Marcel Kittel (GER)
	12 mai	Zi de repaus
4	13 mai	Giovinazzo – Bari	112 km	A (Etapă câmpie)	Nacer Bouhanni (FRA)
5	14 mai	Taranto – Viggiano	203 km	C (Etapă intermediară)	Diego Ulissi (ITA)
6	15 mai	Sassano – Montecassino	257 km	C (Etapă intermediară)	Michael Matthews (AUS)
7	16 mai	Frosinone – Foligno	211 km	B (Etapă câmpie)	Nacer Bouhanni (FRA)
8	17 mai	Foligno – Montecopiolo	179 km	D (Etapă montană)	Diego Ulissi (ITA)
9	18 mai	Lugo – Sestola	172 km	C (Etapă intermediară)	Pieter Weening (NED)
	19 mai	Zi de repaus
10	20 mai	Modena – Salsomaggiore Terme	173 km	A (Etapă câmpie)	Nacer Bouhanni (FRA)
11	21 mai	Collecchio – Savona	249 km	C (Etapă intermediară)	Michael Rogers (AUS)
12	22 mai	Barbaresco – Barolo	41.9 km	E (Contracronometru individual)	Rigoberto Urán (COL)
13	23 mai	Fossano – Rivarolo Canavese	157 km	A (Etapă câmpie)	Marco Canola (ITA)
14	24 mai	Agliè – Oropa	164 km	D (Etapă montană)	Enrico Battaglin (ITA)
15	25 mai	Valdengo – Montecampione	225 km	D (Etapă montană)	Fabio Aru (ITA)
	26 mai	Zi de repaus
16	27 mai	Ponte di Legno – Val Martello (Martelltal)	139 km	D (Etapă montană)	Nairo Quintana (COL)
17	28 mai	Sarnonico – Vittorio Veneto	208 km	B (Etapă câmpie)	Stefano Pirazzi (ITA)
18	29 mai	Belluno – Rifugio Panarotta (Valsugana)	171 km	D (Etapă montană)	Julián Arredondo (COL)
19	30 mai	Bassano del Grappa – Cima Grappa (Crespano del Grappa)	26.8 km	E (Contracronometru individual)	Nairo Quintana (COL)
20	31 mai	Maniago – Monte Zoncolan	167 km	D (Etapă montană)	Michael Rogers (AUS)
21	1 iunie	Gemona del Friuli – Trieste	172 km	A (Etapă câmpie)	Luka Mezgec (SLO)

Clasamentul liderilor

Etapa	Câștigător	Clasamentul general	Clasamentul pe puncte	Clasamentul cățărătorilor	Cel mai bun tânăr	Trofeul Fast Team	Trofeul Super Team
1	Orica-GreenEDGE	Svein Tuft	nu a fost acordat	nu a fost acordat	Luke Durbridge	Orica-GreenEDGE	Orica-GreenEDGE
2	Marcel Kittel	Michael Matthews	Marcel Kittel	Maarten Tjallingii	Michael Matthews		Orica-GreenEDGE
3	Marcel Kittel		Marcel Kittel				Team Sky
4	Nacer Bouhanni		Nacer Bouhanni				Giant-Shimano
5	Diego Ulissi		Elia Viviani			Astana
6	Michael Matthews		Elia Viviani	Michael Matthews		BMC Racing Team
7	Nacer Bouhanni		Nacer Bouhanni	Michael Matthews
8	Diego Ulissi	Cadel Evans		Julián Arredondo	Rafał Majka		Trek Factory Racing
9	Pieter Weening					Omega Pharma-Quick Step	Lampre-Merida
10	Nacer Bouhanni
11	Michael Rogers
12	Rigoberto Urán	Rigoberto Urán
13	Marco Canola
14	Enrico Battaglin
15	Fabio Aru
16	Nairo Quintana	Nairo Quintana			Nairo Quintana	Ag2r-La Mondiale
17	Stefano Pirazzi						Omega Pharma-Quick Step
18	Julián Arredondo
19	Nairo Quintana
20	Michael Rogers
21	Luka Mezgec
Final		Nairo Quintana	Nacer Bouhanni	Julián Arredondo	Nairo Quintana	Ag2r-La Mondiale	Omega Pharma-Quick Step

Note

În etapele 3-5, Luke Durbridge, care a fost al doilea în clasamentul cicliștilor tineri, a purtat tricoul alb, deoarece Michael Matthews (primul loc) a purtat tricul roz pentru că a fost liderul clasamentului la general în cadrul acelor etape.
În etapa 4, nici un ciclist nu a purtat tricoul roșu după ce Marcel Kittel, care a fost primul în clasamentul pe puncte s-a retras din cursă.
În etapele 6-8, Rafał Majka, care a fost al doilea în clasamentul tinerilor cicliști, a purtat tricoul alb, pentru că Michael Matthews (primul loc), a purtat tricoul roz pentru că era lider al clasamentului general în această etapă.
În etapele 7 și 8, Maarten Tjallingii, care a fost al doilea în clasamentul cățărătorilor, a purtat tricoul albastru, pentru că Michael Matthews (primul loc), a purtat tricoul roz de lider al clasamentului general în această etapă.
În etapele 17 și 18, Rafał Majka, care a fost al doilea în clasamentul tinerilor cicliști, a purtat tricoul alb, pentru că Nairo Quintana (primul loc), a purtat tricoul roz de lider al clasamentului general în aceaste etape.
În etapele 19 și 21, Fabio Aru, care a fost al doilea în clasamentul tinerilor cicliști, a purtat tricoul alb, pentru că Nairo Quintana (primul loc), a purtat tricoul roz de lider al clasamentului general în aceaste etape.

Referințe

^ Lennon, Nyle. „More from the Giro d'Italia in Dublin”. Today.ie. Arhivat din original la 14 mai 2014. Accesat în 1 iunie 2014.
^ „Giro d'Italia 2014: Belfast start confirmed”. Cycling Weekly. 21 februarie 2013. Accesat în 16 mai 2013.
^ „UCI's Professional Cycling Council Proposes Reforms”. Cyclingnews.com. Accesat în 24 septembrie 2013.
^ Farrand, Stephen (14 octombrie 2013). „Androni Giocattoli secures 2014 Giro d'Italia wild card”. Cyclingnews.com. Future plc. Accesat în 18 aprilie 2014.
^ Brown, Gregor (10 ianuarie 2014). „Giro d'Italia asks fans to vote for wildcard teams”. Cycling Weekly. IPC Media. Arhivat din original la 18 aprilie 2014. Accesat în 18 aprilie 2014.
^ Ryan, Barry (16 ianuarie 2014). „Bardiani-CSF, Colombia and YellowFluo handed Giro d'Italia wildcard invitations”. Cyclingnews.com. Future plc. Accesat în 18 aprilie 2014.
^ „Giro d'Italia – Fight for Pink: Il Garibaldi” (PDF). Giro d'Italia. RCS MediaGroup. p. 17. Arhivat din original (PDF) la 19 aprilie 2014. Accesat în 18 aprilie 2014.

Legături externe

Site web oficial

[1] Lennon, Nyle. „More from the Giro d'Italia in Dublin”. Today.ie. Arhivat din original la 14 mai 2014. Accesat în 1 iunie 2014.

[2] „Giro d'Italia 2014: Belfast start confirmed”. Cycling Weekly. 21 februarie 2013. Accesat în 16 mai 2013.

[3] „UCI's Professional Cycling Council Proposes Reforms”. Cyclingnews.com. Accesat în 24 septembrie 2013.

[4] Farrand, Stephen (14 octombrie 2013). „Androni Giocattoli secures 2014 Giro d'Italia wild card”. Cyclingnews.com. Future plc. Accesat în 18 aprilie 2014.

[5] Brown, Gregor (10 ianuarie 2014). „Giro d'Italia asks fans to vote for wildcard teams”. Cycling Weekly. IPC Media. Arhivat din original la 18 aprilie 2014. Accesat în 18 aprilie 2014.

[6] Ryan, Barry (16 ianuarie 2014). „Bardiani-CSF, Colombia and YellowFluo handed Giro d'Italia wildcard invitations”. Cyclingnews.com. Future plc. Accesat în 18 aprilie 2014.

[7] „Giro d'Italia – Fight for Pink: Il Garibaldi” (PDF). Giro d'Italia. RCS MediaGroup. p. 17. Arhivat din original (PDF) la 19 aprilie 2014. Accesat în 18 aprilie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]