Tunelul Lyshorn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tunelul Lyshorn

Portalul nordic al tunelului
Privire de ansamblu
Nume oficialLyshorntunnelen
Folosințătunel rutier
DrumE39
LocalizareBergen, Bjørnafjorden, Vestland (Norvegia Norvegia)
Coordonate centru60°15′25″N 5°23′28″E ({{PAGENAME}}) / 60.25694°N 5.39111°E
Date administrative
Deschis31 octombrie 2022[1]
OperatorStatens vegvesen
Vehicule pe zi10.903 (medie 2022)[2]
Indicatori tehnici
Lungime9260 m
Nr. de tuburi2
Număr de benzi4 (2 pe sens)
LățimeT9,5 m[3][4]
Viteza maximă admisă100 km/h [1]
Poziționare
Denumire portal 1Portalul Nord
Coordonate P160°17′17.38″N 5°19′42.16″E ({{PAGENAME}}) / 60.2881611°N 5.3283778°E
Denumire portal 2Portalul Sud
Coordonate P260°12′12.13″N 5°26′31,04″E ({{PAGENAME}}) / 60.2033694°N 5.43333°E
Tunelul Lyshorn se află în Norvegia
Tunelul Lyshorn
Tunelul
Lyshorn
Poziția tunelului pe harta Norvegiei
Tunelul Lyshorn se află în Vestland
Portal Nord
Portal Nord
Portal Sud
Portal Sud
Tunelul Lyshorn (Vestland)

Tunelul Lyshorn (în norvegiană Lyshorntunnelen) este un tunel de autostradă cu două tuburi în apropiere de Bergen în Norvegia. Este cel mai lung tunel de pe noul tronson de autostradă Svegatjørn–Rådal, care pe lângă Lyshornttunnel, mai are tunelele Råtunnel de 2200 m lungime și Skogafjellstunnel de 1500 m lungime. Noul tunel înlocuiește drumul vechi, predispus la ambuteiaje și scurtează timpul de călătorie între Bergen și Os cu 17 minute.[1]

Detalii constructive[modificare | modificare sursă]

Compania norvegiană Veidekke a primit contractul pentru construirea tunelului.[5] Tunelul Lyshorn trece prin multe straturi diferite de rocă, ceea ce a împiedicat progresul lucrării. În funcție de calitate, piatra extrasă era folosită direct pentru construcția drumurilor. Tuburile au fost acoperite cu elemente de perete prefabricate. În plus, 36 de pasaje transversale au fost construite între tuburile pentru căi de evacuare și a fost explodat un tunel de drenaj lung de 1,7 km.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Åge Algerøy, Leif Rune Løland (). „Endeleg opnar vegen: 7 år, 9 mrd. kroner og utsetjing på grunn av to par rulleskøyter”. nrk.no. Accesat în . 
  2. ^ Statens vegvesen Traffikdata, cele patru puncte de măsurare trebuie adunate; accesat la 3 noiembrie 2023
  3. ^ Administrația Norvegiană a Drumurilor Publice are un standard pentru profilele de tunel în care acestea sunt notate cu un „T” urmat de un număr, unde numărul indică lățimea la nivelul drumului, de ex. T8.5 are un drum de 6,5 metri și un umăr de un metru pe fiecare parte.
  4. ^ „Tunnelprofiler”. www.vegvesen.no. Accesat în . 
  5. ^ „Femdobbelt norsk ledelse på Svegatjørn-Rådal”. veier24.no. . Accesat în . 
  6. ^ Espen Braata (). „Uforutsigbart fjell gir mer jobb”. at.no. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]