Sari la conținut

Tratat de Anatomie umană (L. Testut)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tratat de Anatomie umană
(L. Testut)
franceză Traité d'Anatomie humaine – par L. Testut

Prima pagină a ediției din 1904 (stânga), Léo Testut (dreapta)
Informații generale
AutorLéo Testut, autor principal
André Latarjet⁠(fr)[traduceți] (începând cu Ed. a VIII-a, 1925), coautor
Michel Latarjet (începând cu Ed. a X-a, 1960), coautor
SubiectAnatomie umană
GenMedicină
Ediția originală
Titlu original
Traité d'Anatomie humaine
Limbalimba franceză Modificați la Wikidata
IlustratorG. Devy și S. Duprey
Țara primei aparițiiFranța
Data primei apariții1887
Număr de pagini5062 (Ed. a VIII-a, 1925)

Tratat de Anatomie umană, autor Léo Testut (în franceză Traité d'Anatomie humaine – par L. Testut) este unul dintre cele mai cuprinzătoare tratate de anatomie umană.[1]

Autorul său principal a fost, alături de André Latarjet⁠(fr)[traduceți] (cel care a preluat începând cu 1925 dezvoltarea tratatului),[1] unul dintre cei mai proeminenți anatomiști și profesori de anatomie umană care au trăit vreodată.[2]

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]
Desen de G. Devy, din ediția a IV-a

Tratatul lui Testut are drept caracteristici descrieri precise ale corpului uman, îmbogățite cu concepte antropologice și filozofice, conținând desene anatomice excelente.[1] Cea mai mare parte a celor 4144 ilustrații foarte detaliate (4432 în cea de-a opta ediție și numai 1074 în cea din 1960[3]), multe dintre ele în culori, au fost realizate de către G. Devy și S. Duprey.[4]

În școlile medicale circulă o anecdotă, potrivit căreia profesorul Testut ar fi folosit pentru scrierea tratatului propriile sale note de curs și desene de pe vremea studenției sale, concepute după ce ar fi picat de mai multe ori examenul de anatomie.[necesită citare]

Ediția a opta din 1925 avea deja 5062 de pagini.[3]

Până în 1925 (anul morții autorului) au apărut 8 ediții.[1] Prima sa ediție avea patru volume și a fost publicată în 1887, iar cea de-a doua – la care au colaborat și G Férreo și L. Vialleton -[5] a apărut în 1893.[1]

Cea de-a treia ediție a apărut în 1895, moment în care alături de Testut, Férreo (pentru partea de histologie) și Vialleton (pentru partea de embriologie) a apărut ca și contributor G. Devy (tot pentru partea de embriologie). A patra ediție a fost publicată în 1898[5], a cincea în 1904[6], a șasea în 1911[7], a șaptea în 1921[8]. Primele șapte ediții au fost de fiecare dată revizuite de către Testut.[5]

André Latarjet

Începând cu ediția a VIII-a din 1925, tratatul a început să încorporeze munca[1] marelui său elev și succesor André Latarjet⁠(fr)[traduceți],[9] care a preluat drepturile (donate de Testut),[10] revizuirea[3] și dezvoltarea acestuia, coordonând apariția de noi ediții.[1] Acesta s-a dedicat îmbogățirii tratatului în calitate de coautor, astfel că din 1925 respectiva lucrare (care în acel an a ajuns la 5 volume[11]) a început să fie cunoscută sub numele de „Testut-Latarjet”.[12]

Ediția a IX-a a apărut în 1948.[13] O nouă ediție a apărut în 1960, fiind revizuită și extinsă de Michel Latarjet,[3] fiul lui André Latarjet, ce era la rândul său medic chirurg și profesor de anatomie la Lyon. Ultima ediție a apărut în 1978.[14]

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

În anul 1902 lucrarea a fost distinsă cu Premiul Santour al Academiei Naționale Franceze de Medicină, iar începând cu anul 1910 tratatul a început să fie tradus în alte limbi precum limba spaniolă, italiană, germană etc.[1]

Tratatul rămâne una dintre lucrările de referință în domeniu,[2] fiind considerat cel mai cunoscut dintre manualele clasice de anatomie.[15] Deși publicat la origine în secolul al XIX-lea, lucrarea încă își păstrează actualitatea, continuând să fie folosită ca manual sau sursă de inspirație în mai multe facultăți de medicină din America Latină și Europa.[1]

  1. ^ a b c d e f g h i en Jean Leo Testut (1849-1925): anatomist and anthropologist, Reverón, 2014, p. 37
  2. ^ a b es La anatomía de Testut y Latarjet, Reverón, 2013; p. 66
  3. ^ a b c d es Huellas de un maestro de la Anatomía francesa: Jean Léo Testut, 1849-1925, Ledezma Miranda, 2006, p. 101
  4. ^ es La anatomía de Testut y Latarjet, Reverón, 2013; p. 67
  5. ^ a b c es Huellas de un maestro de la Anatomía francesa: Jean Léo Testut, 1849-1925, Ledezma Miranda, 2006, p. 100
  6. ^ fr Testut, L. (Léo); King's College London (), Traité d'anatomie humaine [electronic resource], Foyle Special Collections Library King's College London, Paris : Octave Doin, accesat în  
  7. ^ fr Testut, L. (Léo) (), Traité d'anatomie humaine, Wellcome Library, Paris : Octave Doin, accesat în  
  8. ^ fr „Traité d'anatomie humaine, tomes 2 et 3 by L. TESTUT: Très bon Couverture rigide (1921) Edition originale | zalarecup” (în engleză). www.abebooks.com. Accesat în . 
  9. ^ es La anatomía de Testut y Latarjet, Reverón, 2013; p. 69
  10. ^ fr Fischer, Louis-Paul; et Jubeau, Thierry;Le Médecin Général Henry Gabrielle (septembre 1887 - avril 1968); Histoire des sciences médicales - Tome XL - № 4 - 2006; p. 374
  11. ^ fr Vente publique Alain Ferraton Arhivat în , la Wayback Machine.:TESTUT (L.).Traité d'anatomie humaine. 8e édit., revue, corrigée et augmentée par A. Latarjet. P., Doin, 1928, 5 vol. gd 8°, 1294, 1253, 1132, 740, 600 p., 4427 figures in-texte la plupart en coul. dessinées par G. Devy et S. Dupret, pleine toile verte, pièce de titre verte.;
  12. ^ es La anatomía de Testut y Latarjet, Reverón, 2013; p. 71
  13. ^ en Traité d'anatomie humaine, Author:L Testut; André Latarjet, Publisher:Paris, Doin, 1948-49; WorldCat
  14. ^ en André Latarjet (1877-1947). Anatomist and surgeon specialized in sports medicine, Reverón, 2014, p. 253
  15. ^ fr Documents écrits: L. Testut et O. Jacob, Traité d’Anatomie topographique (tome1) – Sujet; © Conservatoire du patrimoine hospitalier de Rennes

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Ediția 1904-1905