Traian Dobrinescu
Traian Dobrinescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (74 de ani) Orlești, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Deputat al României | |
În funcție – | |
Legislatură | legislatura 2012–2016[*] |
Partid politic | PNL |
Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai (licență[*] în filologie, ) |
Modifică date / text |
Traian Dobrinescu (n. , Orlești, Vâlcea, România)[1] este un filolog, publicist, scriitor și politician român. A fost deputat, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal.
Studii[modificare | modificare sursă]
Clasele primare și gimnaziale le-a absolvit în comuna natală, iar liceul la Colegiul "Alexandru Lahovari " din Râmnicu-Vâlcea. În anul 1972 a terminat Facultatea de Filologie din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca.
Activitate profesională[modificare | modificare sursă]
A fost profesor de limba și literatura română la Școala Generală din Malaia (jud. Vâlcea) și la Liceul Mecanic din Băbeni (jud. Vâlcea).
Activitate jurnalistică[modificare | modificare sursă]
La 19 ianuarie 1990, împreună cu un grup de intelectuali vâlceni, a înființat "Curierul de Vâlcea", primul cotidian particular independent din România. În anul 1992 a fondat "Informația zilei", pe care l-a condus până în 1994.
Activitate teatrală[modificare | modificare sursă]
În 1991 a participat la fondarea Teatrului de Stat "Anton Pann" din Râmnicu-Vâlcea, unde a fost numit director, calitate în care a coordonat montarea primelor spectacole ale noii instituții: "În așteptarea lui Godot" - în regia lui Petru Vulcărău și "Libertate conjugală" - în regia lui Silviu Purcărete.
Activitate economică[modificare | modificare sursă]
Din 1995, s-a dedicat cu precădere conducerii societății mixte româno-italiene "Romitalgraf" și firmei sale TRADO SRL, axată inițial pe comerț internațional. A lucrat 4 ani în Siberia. A fost director la RAPPS Olănești.
Activitate literară[modificare | modificare sursă]
A debutat în 1990, în volumul colectiv "Preludii epice", apărut la Editura "Mihai Eminescu".
Cântec de violoncel: 60 de texte lirice. București, Editura Ziua, 2002. 128 p.
Urme: 51 de texte lirice. București, Editura Cartea Românească, 2004. 80 p.
Când Dumnezeu îmi spunea pe nume: roman. Pitești, Editura Paralela 45, 2008. 200 p.
Cei morți înainte de moarte: roman. Craiova, Editura Aius, 2013. 320 p.
Premii[modificare | modificare sursă]
Premiul pentru proză scurtă "Tudor Arghezi" (1985) și Premiul pentru proză scurtă "Gib Mihăescu" (1986).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
"Enciclopedia județului Vâlcea. Vol. I - prezentare generală". Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2010, p. 837;
PETRIA, Petre; TĂNĂSOIU, Cristina. "Vâlcea-oameni de știință, cultură și artă: dicționar". Vol. II. Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 2004, p. 125.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Note:[modificare | modificare sursă]
- ^ Petria, Petre; Tănăsoiu, Cristina (). Vâlcea: oameni de știiință, cultură și artă. vol. II. Editura Conphys. p. 125.