Tipuri de romane

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Romanele pot fi de mai multe tipuri:

Romanele realiste[modificare | modificare sursă]

Fac obiectul a ceea ce am putea numi un contract implicit cu cititorul: ceea ce se spune este adevărat și, totuși, este o operă ficțională și totul e inventat. Iată un aspect care poate să pară paradoxal, dar care cuprinde esența romanului realist: ceea ce citesc s-ar fi putut întâmpla. Acest lucru permite o identificare foarte puternică a lectorului cu personajul principal, pentru puținii care își regăsesc propriile emoții. din acest considerent romanul realist este foarte precis în ceea ce privește termenii, contextul istoric și social, descrierile și portretele care servesc chiar la inserția istoricului prin metaforă.

Romanele suprarealiste[modificare | modificare sursă]

Această mișcare își propune acordarea producțiilor sale, atât lingvistice cât și plastice, la statutul de experimentare științifică: tentativă de explorare în profunzime atât a lumii (mai exact, a realității ascunse), cât și a gândirii (adică a inconștientului), oferind o cunoaștere totală. Aceste opere țin de domeniul imposibilului și impune, prin poezie, imagini și situații, detașarea de lumea noastră pentru a o înțelege mai bine și pentru a o critica mai eficient. Romanele lui Boris Vian le stau mărturie, precum L'arrache-cœur. literatura de la începutul secolului al XX-lea.

Romanele fantastice[modificare | modificare sursă]

Abordează teme precum moartea, lumea de dincolo și angoasele. fantasticul începe printr-o alunecare de sens a realității care decalează istoria realismului la fantastic. Tzvetan Todorov plasează la baza literaturii fantastice fenomenul îndoielii. După el, fantasticul se naște în momentul în care personajul, naratorul sau cititorul pune la îndoială realitatea evenimentului povestit. Imposibilitatea de a decide dacă evenimentul narat aparține lumii cunoscute, raționale și creditabile sau mai degrabă unei lumi în care domnesc forțe necunoscute și misterioase determină, potrivit acestui teoretician, apartenența la genul fantastic. H.-P. Lovecraft consideră că spaima și groaza suscitate de narațiune sunt pilonii genului. parcurgând aceste definiții, devine evident faptul că apogeul genului se situează în secolul al XIX-lea prin autori precum Goethe, Villiers de L'Isle Adam, Maupassant, Poe sau Hoffmann. e de reținut că genul reapare la începutul și la sfârșitul secolului al XX-lea prin H.-P. Lovecraft și Stephen King.

Romanele științifico-fantastice[modificare | modificare sursă]

Utilizează tehnologia științifică drept context primordial pentru desfășurarea unei întâmplări care deseori anticipă timpul scrierii.

Romanele de anticipație[modificare | modificare sursă]

Relatarea anticipează timpul scrierii fără să facă din tehnologie un subiect primordial ("1984" de George Orwell).

Noul roman[modificare | modificare sursă]

Acest termen regrupează opere publicate începând din anii 1950, care au în comun refuzul genului romanesc clasic: intriga și psihologiile personajelor trec în plan secund. Fostul contract cu cititorul devine mai degraba: romanul este scriere, întâmplarea nu are atâta importanță pe câtă o are forma. este aventura scrierii așternute pe hârtie.

Tipuri de romane după conținut[modificare | modificare sursă]

O extraordinară diversificare a suferit romanul, câteva specii ale acestuia putând fi, după conținut:

Tipuri de romane după curentul literar[modificare | modificare sursă]

După curentul literar din care face parte autorul sau, s-au succedat următoarele specii:

O dată cu dispariția eroilor cu credință tare și demni de a figura într-o epopee sau într-o tragedie, romanul s-a dovedit cea mai potrivită formulă pentru a exprima deplin actuala condiție umană în toată complexitatea sa.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Literatura secolului al XIX-lea. Émile Zola, Gustave Flaubert.
  • Literatura de pe la mijlocul secolului al XX-lea. Margurite Duras, Alain Robbe-Grillet.

Bibliografie suplimentară:[modificare | modificare sursă]

Geografia romanului românesc:

  • Baghiu, Ștefan, Andrei Terian, Vlad Pojoga, Teodora Susarenco, Iunis Minculete, and Ovio Olaru. Geografia romanului românesc (1901-1932): străinătatea [The Geography of the Romanian Novel (1901-1932): Spaces from Abroad]. Transilvania, no. 10 (2020): 1-11.
  • Baghiu, Ștefan, Vlad Pojoga, Teodora Susarenco, Radu Vancu, and Emanuel Modoc. Geografia internă a romanului românesc în secolul al XIX-lea [The Internal Geography of the Romanian Novel in the 19th Century]. Transilvania, no. 10 (2019): 29-43.
  • Ban, Cornel. Dependență și dezvoltare [Dependency and Development]. Cluj-Napoca: Tact, 2014.
  • Borza, Cosmin, Ovio Olaru, Cătălina Rădescu, David Morariu, Snejana Ung, Alexandrina Savin, and Anca-Simina Martin. Educație și școală în romanul românesc (1845-1947). [Education and School in the Romanian Novel (1845-1947)]. Revista Transilvania, no. 9 (2021): 86-96. https://doi. org/10.51391/trva.2021.09.10.
  • Breen, Richard. Educational expansion and social mobility in the 20th century. Social Forces 89, no. 2 (2010): 365-388.
  • Ciorogar, Alex, Jessica Brenda Codină, Alex Văsieș, Vlad Pojoga, Ștefan Baghiu, and Anca-Simina Martin. Natura în romanul românesc (1845-1947) [Nature in the Romanian Novel (1845-1947)]. Transilvania, no. 9 (2021): 55-62. https://doi.org/10.51391/trva.2021.09.07.
  • Cornea, Paul. Aproapele și departele. Bucharest: Cartea Românească, 1990. DCRR-1: Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până la 1989. Cluj-Napoca: Editura Academiei Române, 2003.
  • Hall, Michael C., and Hazel Tucker. Tourism and Postcolonialism: Contested Discourses, Identities, and Representations (London and New York: Routledge, 2004). Paul, Drew. Israel/Palestine: Border Representations in Literature and Film. Edinburgh: Edinburgh University Press, 2020.
  • Pavelescu, Florin Marius. Evoluția cadrului instituțional și dinamica sistemului educațional al României în secolul al XX-lea [Evolution of the Institutional Framework and Dynamics of Romania’s Educational System in the 20th Century]. Bucharest: Editura Expert, 2016.
  • Pojoga, Vlad, Laurentiu-Marian Neagu, Mihai Dascalu. The Character Network in Liviu Rebreanu's Ion: A Quantitative Analysis of Dialogue. Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory 6, no. 2 (2020): 23-47.
  • Popa, Mircea, Elena Stan, Doina Modola, Aurel Sasu, Mariana Vartic, Ion Istrate, Valentin Tașcu, Ioan Milea, and Augustin Pop. Dicționarul Cronologic al Romanului Românesc de la Origini până la 1989 [The Chronological Dictionary of the Romanian Novel]. Cluj-Napoca: Editura Academiei Române, 2003.
  • Soja, Edward. Seeking Spacial Justice. Minneapolis: University of Minnesota Press, 2010.
  • Terian, Andrei, Daiana Gârdan, Cosmin Borza, David Morariu, and Dragoș Varga. Genurile romanului românesc în secolul al XIX-lea. O analiză cantitativă [The Genres of the 19th Century Romanian Novel. A Quantitative Analysis]. Transilvania, no. 10 (2019): 17-28.
  • Terian, Andrei, Daiana Gârdan, Emanuel Modoc, Cosmin Borza, Dragoș Varga, Ovio Olaru, and David Morariu. Genurile romanului românesc (1901-1932). O analiză cantitativă [The Genres of the Romanian Novel (1901-1932). A Quantitative Analysis]. Transilvania, no. 10 (2020): 53-64.
  • Terian, Andrei, Teona Farmatu, Cosmin Borza, Dragoș Varga, Alex Văsieș, and David Morariu. Genurile romanului românesc (1933-1947). O analiză cantitativă [The Genres of the Romanian Novel (1933-1947). A Quantitative Analysis]. Transilvania, no. 9 (2021): 43-54. https://doi.org/10.51391/ trva.2021.09.06.
  • Terian, Andrei. Big Numbers: A Quantitative Analysis of the Development of the Novel in Romania. Transylvanian Review XXVIII, Supplement no. 1 (2019): 55-71. Todorova, Maria. Imagining the Balkans. Oxford: Oxford University Press, 1999.

Legături externe:[modificare | modificare sursă]

  • Baghiu, Ștefan, Vlad Pojoga, Cosmin Borza, Andreea Coroian Goldiș, Daiana Gârdan, Emanuel Modoc, David Morariu, Teodora Susarenco, Radu Vancu, and Dragoș Varga. Muzeul Digital al Romanului Românesc: secolul al XIX-lea [The Digital Museum of the Romanian Novel: The 19th Century]. Sibiu: Complexul Național Muzeal ASTRA, 2019. https://revistatransilvania.ro/mdrr .