Theodemir
| Theodemir | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Pannonia(d), Roma Antică  |
| Decedat | 474 d.Hr.[1] Cyrrhus(d), Macedonia Antică |
| Părinți | Vandalarius[*][1] |
| Frați și surori | Valamir[1] Videmir[*] |
| Căsătorit cu | Ereleuva |
| Copii | Theodoric cel Mare[1][2][3][4] Amalafrida Teodimund[*] |
| Ocupație | rege[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | dinastia Amali[*] |
| Rege al ostrogoților | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Valamir |
| Succesor | Theodoric cel Mare |
Modifică date / text  | |
Theodemir (d. 475) a fost rege al ostrogoților și tatăl lui Theodoric cel Mare.[5]
Theodemir a avut doi "frați" (de fapt, cumnați), Valamir și Videmir.[6] El a îmbrățișat creștinismul în forma sa ariană, în vreme ce soția sa, Ereleuva a devenit catolică și a preluat numele de Eusebia.[7] Theodemir a preluat conducerea celor trei regate ostrogote din Pannonia și le-a condus în comun cu cumnații săi, ca vasali ai lui Attila. Împreună cu Ereleuva, el a avut doi copii: Theodoric (454–526) și Amalafrida. După ce Theodemir a murit în anul 475,[8] succesiunea a fost preluată de Theodoric.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Artemy Gotalov-Gotlib, „ЭСБЕ / Теодемир, остготский король”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXXIIа, 1901 (în rusă), Wikidata Q24489020
- ^ Ivan Greaves, „ЭСБЕ / Теодорих Великий”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXXIIа, 1901 (în rusă), Wikidata Q24489050
- ^ Felix Dahn (). „Theoderich der Große”. Allgemeine Deutsche Biographie, 37. Band (în germană). 37: 696–706. Wikidata Q27598113.
- ^ Thomas Hodgkin, „Theodoric”, Encyclopædia Britannica 1911 (în engleză), Wikidata Q84668317
- ^ John N. Deely (). Four ages of understanding: the first postmodern survey of philosophy from ancient times to the turn of the twenty-first century. University of Toronto Press. pp. 181–. ISBN 978-0-8020-4735-9. Accesat în .
- ^ Charles William Previté-Orton (). Cambridge Medieval History, Shorter: Volume 1, The Later Roman Empire to the Twelfth Century. CUP Archive. pp. 109–. ISBN 978-0-521-09976-9. Accesat în .
- ^ Noel Harold Kaylor; Philip Edward Phillips (), A Companion to Boethius in the Middle Ages, BRILL, pp. 10–, ISBN 978-90-04-18354-4, accesat în
- ^ Joseph Thomas (). The Universal Dictionary of Biography and Mythology, Vol. IV (in Four Volumes): Pro - Zyp. Cosimo, Inc. pp. 2114–. ISBN 978-1-61640-075-0. Accesat în .
