Sari la conținut

Theodemir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Theodemir
Date personale
NăscutPannonia⁠(d), Roma Antică Modificați la Wikidata
Decedat474 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Cyrrhus⁠(d), Macedonia Antică, Grecia Modificați la Wikidata
PărințiVandalarius[*][[Vandalarius (450-459)|​]][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriValamir[1]
Videmir[*][[Videmir (473)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEreleuva Modificați la Wikidata
CopiiTheodoric cel Mare[1][2][3][4]
Amalafrida
Q20046210[*] Modificați la Wikidata
Ocupațierege[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăAmali dynasty[*][[Amali dynasty (dynasty)|​]]
King of the Ostrogoths Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorValamir
SuccesorTheodoric cel Mare

Theodemir (d. 475) a fost rege al ostrogoților și tatăl lui Theodoric cel Mare.[5]

Theodemir a avut doi "frați" (de fapt, cumnați), Valamir și Videmir.[6] El a îmbrățișat creștinismul în forma sa ariană, în vreme ce soția sa, Ereleuva a devenit catolică și a preluat numele de Eusebia.[7] Theodemir a preluat conducerea celor trei regate ostrogote din Pannonia și le-a condus în comun cu cumnații săi, ca vasali ai lui Attila. Împreună cu Ereleuva, el a avut doi copii: Theodoric (454–526) și Amalafrida. După ce Theodemir a murit în anul 475,[8] succesiunea a fost preluată de Theodoric.

  1. ^ a b c d IeSBE / Teodemir, ostgotski korol[*][[IeSBE / Teodemir, ostgotski korol (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ IeSBE / Teodorih Veliki[*][[IeSBE / Teodorih Veliki (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Theoderich der Große (ADB)[*][[Theoderich der Große (ADB) (biographical article by Felix Dahn)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ 1911 Encyclopædia Britannica/Theodoric[*][[1911 Encyclopædia Britannica/Theodoric (encyclopedia article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ John N. Deely (). Four ages of understanding: the first postmodern survey of philosophy from ancient times to the turn of the twenty-first century. University of Toronto Press. pp. 181–. ISBN 978-0-8020-4735-9. Accesat în . 
  6. ^ Charles William Previté-Orton (). Cambridge Medieval History, Shorter: Volume 1, The Later Roman Empire to the Twelfth Century. CUP Archive. pp. 109–. ISBN 978-0-521-09976-9. Accesat în . 
  7. ^ Noel Harold Kaylor; Philip Edward Phillips (), A Companion to Boethius in the Middle Ages, BRILL, pp. 10–, ISBN 978-90-04-18354-4, accesat în  
  8. ^ Joseph Thomas (). The Universal Dictionary of Biography and Mythology, Vol. IV (in Four Volumes): Pro - Zyp. Cosimo, Inc. pp. 2114–. ISBN 978-1-61640-075-0. Accesat în .