Teoria cablului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Teoria cablului este un model matematic care încearcă să descrie existența potențialelor electrice și propagarea curenților electrici prin fibrele neuronale. Dendritele și axonii sunt considerați cabluri electrice.

 \lambda^2 {{\partial}^2 V \over \partial x^2} = \tau {\partial V \over \partial t} + V

Unde:


\lambda = \sqrt{r_{\mathrm{m}} \over r_{\mathrm{i}}}
; \text{ } \tau = r_{\mathrm{m}} c_{\mathrm{m}}

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • C. Zaciu Metode electronice de măsurare în neurobiofizica celulară Editura Dacia, 1983
  • R. Strungaru Electronică medicală Editura Didactica și Pedagogică 1982
  • V. Vasilescu, D. G. Mărgineanu Introducere în neurobiofizică Editura Științifică și Enciclopedică, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]