Tamna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru un oraș din Burma, vedeți Tamna, Burma. Pentru o comună din România, vedeți Tâmna, Mehedinți.
Tamna
탐라국 (耽羅國)
– Blank.png
CapitalăJeju
LimbăCoreeană, Jeju
ReligieȘamanism coreean
Guvernare
Istorie
Fondare 
Desființare1105

Regatul Tamna sau Tamna guk a guvernat insula Jeju încă din timpuri străvechi până când a fost absorbit de regatul Joseon în anul 1404. Mai este cunoscut și ca Tangna (탁라), Seomna (섭나) sau Tammora (탐모라), toate aceste nume semnificând „țara insulară”.[1][2]

Legendele fondării[modificare | modificare sursă]

Nu există nicio evidență istorică despre cum a fost întemeiat acest stat, însă există o legendă care spune că cei trei mari fondatori divini ai țării - Ko (고), Yang (양) și Bu (부) au apărut din trei găuri din pământ în secolul XXIV î.e.n. Aceste găuri, denumite Samseonghyeol (삼성혈), se găsesc în Jeju.[3][4]

Conform legendei, după ce Yang Ul-la (양 을 나 / 良 乙 那; astăzi 楊 乙 那) a venit pe insula Jeju, o cutie semi-mitică a spălat pe malul insulei. Yang Ul-la a găsit acolo trei femei, cai, vaci, și semințe agricole, cum ar fi orez, porumb, cereale, mei, orz, și bambus. Din aceste începuturi, cei trei bărbați au întemeiat regatul Tamna. El este privit ca strămoșul legendar al lui Yang Tang, fondatorul clanului Jeju Yang.[5][6]

Evidențe scrise și arheologice[modificare | modificare sursă]

Înregistrările arheologice indică faptul că oamenii din regatul Tamna erau angajați în comerțul activ cu cei din dinastia Han a Chinei și cu Yayoi din Japonia, dar și cu regatele coreene. Prima referință istorică despre acest regat este din secolul III d. Hr., în cronicile despre perioada celor Trei Regate chinezești , cunoscute și sub numele de Sanguozhi. În Sanguozhi, poporul Tamna este numit Juho (州胡, lit. ’’barbari insulari’’), aceste cronici informând că ar fi fost niște oameni cu obiceiuri ciudate care trăiau pe o insulă lângă Coreea. De asemena, cronicile spun că populația Tamna aveau o cultură și o limbă diferită față de restul Peninsulei Coreene. Totuși, teoria că Juho și Tamna erau unul și același popor a fost deseori pusă la îndoială de oamenii de știință și de învățați, printre ei numărându-se și nord-coreeanul Yi Jirin (이지린) care aclamă că poporul Juho trăia pe o insulă micuță din Marea Galbenă.

În 476, conform Samguk Sagi, Tamna a început o relație tributară cu Baekje, care controla partea sudică a Peninsulei Coreene și avea legături strânse cu Japonia, deci, prin urmare, și Tamna făcea diferite schimburi cu popoarele de pe teritoriul japonez. Când puterea Baekjeului s-a diminuat, Tamna a apelat la Silla. La un moment dat, aproape de sfârșitul perioadei celor Trei Regate coreene, Tamna a îngenunchiat de bunăvoie în fața Sillei, iar celor 3 prințese din regatul subjugat li s-au dat titlurile Seongju (성주, 星主), Wangja (왕자, 王子) și Donae (도내, 内 都) pentru ca regatul lor să fie menționat în istorie. Unele surse menționează că acest eveniment a avut loc în timpul regelui Munmu, la sfârșitul secolului al VII-lea.

Tamna și-a recăpătat independența abia după ce Silla a căzut, în 935, dar nu pentru mult timp. În 938, a fost din nou subjugată de Goryeo și anexată oficial în 1105. Cu toate acestea, Tamna și-a menținut autonomia locală până în 1404, când Taejong al Joseonului a plasat-o sub control central ferm, ceea ce a pus capăt regatului insular. Un eveniment important ce a avut loc înainte ca regatul Tamna să dispară a fost rebeliunea Sambyeolcho, care a avut un sfârșit sângeros în 1274.

Conform legendei, după Yang Ul-la (양 을 나 / 良 乙 那; zilele 楊 乙 那) a venit la Jeju Island, o cutie semi-mitica spălat pe malul insulei. Yang Ul-la căutat pe centru și a găsit trei femei, cai, vaci, și semințe agricole, cum ar fi orez, porumb, cereale, mei, orz, și bambus. Din aceste începuturi, cei trei bărbați stabilit regatul Tamna. El este privit ca stramosul legendar al Yang Tang

Suverani și conducători ai Tamnei[modificare | modificare sursă]

Regii Tamna Hangul Hanja
Regele Go Eulla 고을라왕 高乙那王
Regele Geon 건왕 建王
Regele Samgye 삼계왕 三繼王
Regele Ilmang 일망왕 日望王
Regele Doje 도제왕 島濟王
Regele Eon-gyeong 언경왕 彦卿王
Regele Bomyeong 보명왕 寶明王
Regele Haengcheon 행천왕 幸天王
Regele Hwan 환왕 歡王
Regele Sik 식왕 湜王
Regele Uk 욱왕 煜王
Regele Hwang 황왕 惶王
Regele Wi 위왕 偉王
Regele Yeong 영왕 榮王
Regele Hu 후왕 厚王
Regele Dumyeong 두명왕 斗明王
Regele Seonju 선주왕 善主王
Regele Jinam 지남왕 知南王
Regele Seongbang 성방왕 聖邦王
Regele Munseong 문성왕 文星王
Regele Ik 익왕 翼王
Regele Jihyo 지효왕 之孝王
Regele Suk 숙왕 淑王
Regele Hyeonbang 현방왕 賢方王
Regele Gi 기왕 璣王
Regele Dam 담왕 聃王
Regele Ji-un 지운왕 指雲王
Regele Seo 서왕 瑞王
Regele Damyeong 다명왕 多鳴王
Regele Dam 담왕 談王
Regele Cheseam 체삼왕 體參王
Regele Seongjin 성진왕 聲振王
Regele Hong 홍왕 鴻王
Regele Cheoryang 처량왕 處良王
Regele Won 원왕 遠王
Regele Pyoryun 표륜왕 表倫王
Regele Hyeong 형왕 逈王
Regele Chido 치도왕 致道王
Regele Uk 욱왕 勖王
Regele Cheonwon 천원왕 天元王
Regele Hogong 호공왕 好恭王
Regele So 소왕 昭王
Regele Gyeongjik 경직왕 敬直王
Regele Min 민왕 岷王
Regele Jagyeon[7] 자견왕 自堅王
Conducători ai Tamnei Hangul Hanja
Go Jagyeon 고자견 高自堅
Go Malo 고말로 高末老
Go Yu 고유 高維
Go Jogi 고조기 髙兆基
Go Jeongik 고정익 髙挺益
Go Jeok 고적 髙適
Go Yeorim 고여림 髙汝霖
Go Jeongan 고정간 髙貞幹
Go Soon 고순 髙巡
Go Boksu 고복수 髙福壽
Go Indan 고인단 髙仁旦
Go Sujwa 고수좌 髙秀佐
Go Seok 고석 髙碩
Go Soonryang 고순량 髙順良
Go Soonwon 고순원 髙順元
Go Myeongeol 고명걸 髙明傑
Go Singeol 고신걸 髙臣傑
Go Bong-ye 고봉예 高鳳禮

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Book of Sui
  2. ^ 太平御覽, part 四夷部二·東夷二, section 百濟
  3. ^ „Jeju (Cheju) Island Travel Information: Samseonghyeol”. Accesat în . 
  4. ^ Lee, Peter H.; de Bary, William Theodore: Sources of Korean Tradition, Volume I: From Early Times Through the Sixteenth CenturyNew York: Columbia University Press(1997), ISBN 978-0-231-10567-5.
  5. ^ Il-yeon: Samguk Yusa: Legends and History of the Three Kingdoms of Ancient Korea, translated by Tae-Hung Ha and Grafton K. Mintz. Book Two. Silk Pagoda (2006). ISBN 1-59654-348-5
  6. ^ „Jeju Special Autonomous Province”. Accesat în . 
  7. ^ Go Jagyeon, formeal Regele Jagyeon de Tamna a fost guvernatorul Tamna in perioada 933-938

Legături externe[modificare | modificare sursă]