Superstiții românești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Superstiţii româneşti)
Jump to navigation Jump to search
Cultura României
Arte

Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale

Tradiții

Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea

Artiști

Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO

Superstiție se numește o prejudecată care decurge din credința primitivă, bazată pe rămășițe ale animismului și magiei, în spirite bune sau rele, miracole, farmece și vrăji, în semne prevestitoare sau numere fatidice.

Un studiu sociologic pe bază de răspunsuri la chestionar desfășurat la începutul secolului XX ajungea la concluzia că deși cultul religios e în descreștere, numărul sărbătorilor superstițioase e foarte mare, mai cu seamă în Oltenia și Muntenia.

Dăm în cele ce urmează, numirea unora dintre sărbătorile superstițioase care au prea puțină — sau deloc — legătură cu cultul religiunii creștine și care oglindesc în parte culturi primitive: Sâmbăta Ursului, Joia Iepelor, Ghiermanul, Nunta Șoarecilor, Câinii lui Sân Medru, Caii Sfântului Toader, Închinarea Lanțului Sfintei Maria, Calul lui Sfântul Gheorghe, Pietrele lui Sfântul Petru, Logodna Păsărilor, Zilele de Piatră, Turta Furnicii, Ursina, Macoveiul Ursului, Ziua Lupului, Lunea Păsărilor, Lunea Ciorilor, Lunea Viermilor, Lunea Burdufului, Lunea Albă, Marțea Ciorilor, Marțea Albă, Marțea Seacă, Marțea Mânioasă, Miercurea Frumoasă, Miercurea Strâmbă, Miercurea Neagră, Miercurea Numărătoarea Ouălelor, Joia Ciorii, Joia Furnicii, Joia Mânioasă, Joia Frumoasă, Joia Seacă, Vinerea cea Frumoasă, Vinerile Scumpe, Vinerea Seacă și Șchioapă, Sâmbetele de Piatră, Tanda, Ropotinii, Armindenii, Cîrcovii, Procoavele, Ciunda, Colibariu, Bugiu, Bălțatele, Caloianii, Ciurica, Opârlia, Zarizanu, Semina, Nedeia, Gădinetele etc.[1].

Ac[modificare | modificare sursă]

  • Ac dacă găsești e semn de sfadă
  • Ac dacă găsești e semn de sărăcie
  • Când găsești ac cu urechi, îți face nevasta fată - altfel băiat
  • Cănd dai împrumut acul cuiva trebuie înfipt în ceva, și de acolo să fie luat de acel cineva, căci altfel e semn de sfadă, ceartă
  • Cine dă acul cu ață într-însul își dă zilele

Albină[modificare | modificare sursă]

  • Când în ziua de Stretenie - Întâmpinarea Domnului, 2 februarie picură din streașina va fi mană la albine

Alun[modificare | modificare sursă]

  • În noaptea de Înălțarea Domnului se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutură în aceeași noapte. Florile acelea sunt bune de făcut dragoste și de leac

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ G.D. Scraba, Starea socială a săteanului după ancheta privitoare anului 1905, îndeplinită cu ocazia expoziției generale române din 1906 de către Secțiunea de economie socială, C. Göbl, București, 1907, p. 254

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Irina Nicolau, Carmen Huluță - „Credințe și superstiții românești” - Editura Humanitas, 2000

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Serial în Jurnalul Național - Superstițiile romanilor, 30 ianuarie 2005, Editie De Colecție, Jurnalul Național