Strigiformă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Strigiformă
Strix-varia-005.jpg
Strix varia
Clasificare științifică
'
Subregnul Vertebrata
'
Clasa Aves
Ordinul Strigiformă
Subordinul
Familia
Genul
Clasificare
de către Wagler, 1830
'
{{{punct-12}}} {{{descrie12}}}
{{{punct-13}}} {{{descrie13}}}
{{{punct-14}}} {{{descrie14}}}
{{{punct-15}}} {{{descrie15}}}
{{{punct-15a}}} {{{descrie15a}}}
{{{punct-15b}}} {{{descrie15b}}}
{{{punct-15c}}} {{{descrie15c}}}
{{{punct-15d}}} {{{descrie15d}}}
'
'
{{{punct-17}}} {{{descrie17}}}
{{{punct-18}}} {{{descrie18}}}
{{{punct-19}}} {{{descrie19}}}
{{{punct-21}}} {{{descrie21}}}
{{{punct-22}}} {{{descrie22}}}
{{{punct-23}}} {{{descrie23}}}
{{{punct-24}}} {{{descrie24}}}
'
{{{punct-25a}}} {{{descrie25a}}}
{{{punct-25b}}} {{{descrie25b}}}
{{{punct-25c}}} {{{descrie25c}}}
{{{punct-25d}}} {{{descrie25d}}}
{{{punct-25e}}} {{{descrie25e}}}
{{{punct-25f}}} {{{descrie25f}}}
{{{punct-25g}}} {{{descrie25g}}}
{{{punct-26}}} {{{descrie26}}}
{{{punct-27}}} {{{descrie27}}}
{{{punct-28}}} {{{descrie28}}}
{{{punct-29}}} {{{descrie29}}}
{{{punct-30}}} {{{descrie30}}}
{{{punct-30a}}} {{{descrie30a}}}
{{{punct-30b}}} {{{descrie30b}}}
{{{punct-30c}}} {{{descrie30c}}}
{{{punct-30d}}} {{{descrie30d}}}
{{{punct-30e}}} {{{descrie30e}}}

Strigiformele sunt un ordin taxonomic de păsări din care fac parte răpitoarele de noapte ca bufnița, huhurezul sau cucuveaua. Ordinul cuprinde ca. 120 de specii răspândite pe toate continentele lumii cu excepția continentului Antarctica. Sunt păsări care sunt noaptea active. Ca și păsările din ordinul falconiformes prezintă adaptări foarte variate, neavând însă forme omoloage cu păsările din familia accipitridae care sunt răpitoare de zi.

Caractere generale[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de Falconiforme, Strigiformele sunt lipsite de gușă dezvoltată, penajul lor este moale și înfoiat din care nu fac nici un zgomot în zbor. Gâtul păsărilor este scurt, pot roti capul peste 180o care este voluminos cu ochi mari, orientați frontal și care sunt înconjurați de câte un disc de pene dispuse radiar, numit „disc facial”. Ciocul este relativ scurt, mult curbat și îngroșat la bază, situat între pene rigide, părăoase numite vibrize.

Surnia ulula

Baza mandibulei superioare are ca în general păsările de pradă, diurne, cu un înveliș membranos (ceromă) în care se deschid cele două orificii ale nărilor. Degetele sunt prevăzute cu unghii curbate foarte ascuțite, fiind acoperite la majoritatea speciilor mai mult sau mai puțin de pene modificate ca aspect. Degetul extern al păsărilor poate fi orientat și spre înapoi. Strigiformele sunt apaptate perfect la viața nocturnă, având simțul văzului și auzului foarte dezvoltat. Conductele auditive din urechea internă sunt foarte bine dezvoltate, continuându-se spre exterior cu pliuri de piele, ce se desfac ca adevărate paviloane auditive. Speciile nordice unde în timpul verii nu este întuneric vânează foarte bine și pe lumină. Hrana păsărilor constă din rozătoare, insecte care sunt vânate noaptea sau în crepuscul, ele fiind înghițite de obicei întregi. Resturile de hrană nedigerată sunt eliminate sub formă de cocoloașe (ingluvii). Păsările cuibăresc în scorburi, peșteri sau cuiburile părăsite ale altor specii de păsări. Ouăle sunt albe aproape sferice; clocitul începe după depunerea primului ou, de acea eclozionarea puilor nidicoli care sunt acoperți de puf, nu are loc în același timp. În România trăiesc circa 11 specii de păsări.[necesită citare]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Strigiformă