Stejărel Olaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Stejărel Olaru
Date personale
Născut (45 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata

Stejărel N. Olaru (n. 13 ianuarie 1973, Aldeni, județul Buzău) este un istoric și politolog român. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității București, apoi studii postuniversitare în domeniul științelor politice (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) după care a devenit doctor în științe militare și informații (Universitatea Națională de Apărare "Carol I", București). Este căsătorit și locuiește cu familia în București. Este cunoscut ca istoric, expert în istoria serviciilor de informații și politolog. Între 2005-2008 a fost consilier de stat pe probleme de securitate națională la Cancelaria Primului-ministru și reprezentant al guvernului în Comunitatea Națională de Informații.

Director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului între 2006-2010, institut pe care l-a înființat împreună cu istoricul Marius Oprea. Împreună au întocmit și trimis în judecată, pentru prima dată în anul 2007, dosarele a 210 torționari printre care și Alexandru Vișinescu, dar și ceilalți anchetați abia în prezent. În ciuda probelor, procurorii au dat la început ca soluție la aceste dosare "neînceperea urmăririi penale".

Din 2006 până în 2009, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, sub conducerea lui Marius Oprea și a lui Stejărel Olaru, a anchetat și a trimis Parchetelor cazurile privind 300 de persoane care ar fi comis crime și abuzuri pe vremea comuniștilor. Toate sesizările au fost însă respinse de Secția Militară. Potrivit directorului IICCMER, „aceste sesizări au fost respinse pentru diferite motive, fie pentru că nu s-au identificat elementele consititutive ale infracțiunii, fie că a intervenit prescripția”.

Cazul Paraschiv. Directorul institutului a relatat cazul dizidentului Vasile Paraschiv, care a fost răpit, torturat și lăsat să moară într-o pădure 1979. În acest caz, institutul a sesizat Parchetul pentru tortură. Parchetul a schimbat însă încadrarea în abuz în serviciu și a constatat că infracțiunea s-a prescris, astfel că dosarul a fost clasat.

Cazul torționarului Gheorghe Enoiu. În 2007, Parchetul a fost sesizat privind infracțiunile comise de Gheorghe Enoiu care, în anii ’50, ocupa funcția de șef al Direcției Penale a Securității și care a condus cele mai importante anchete din acea periodă. Parchetul a analizat sesizarea la șapte luni după ce Enoiu a decedat și a răspuns că infracțiunile s-au prescris. Răspunsul Parchetului a fost transmis în 2010, la trei ani de la sesizare.

Și lista este lungă...

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

  • Marius Oprea, Stejărel Olaru ș.a., Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică, Ed. Polirom, Iași 2002;
  • Stejărel Olaru, Georg Herbstritt, Vademekum Contemporary History Romania. A Guide through Archives, Research Institutions, Libraries, Societies, Museums and Memorial Places. Commissioned by Stiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur, Berlin-Bucharest 2004;
  • Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov, Autor(i): Marius Oprea, Stejarel Olaru. Categoria: Politica, Editura Polirom, [2002]
  • Cei cinci care au speriat Estul. Atacul asupra legatiei RPR de la Berna (februarie 1955). Autor: Stejarel Olaru, Editura Polirom, [2003]
  • The Day We Won’t Forget. 15 November 1987, Brasov,Autor(i): Marius Oprea, Stejarel Olaru. Categoria: Istorie, Editura Polirom [2003]
  • Stejărel Olaru, Georg Herbstritt, Stasi și Securitatea, Editura Humanitas, București 2005.

Declarație[modificare | modificare sursă]

Pentru el, comunismul este o boală.”În comunism te simțeai muribund, cu un picior în groapă, gata să-ți dai duhul.”(Stejărel Olaru) Acestea fiind datele, nu putea sta cu mâinile în sân. Cărțile, articolele sale descriu răul faptă cu faptă, fără menajamente, fără exagerări. Și nimic nu este gratuit sau neargumentat.

Face în continuare o muncă de cercetare asiduă deși a luat la cunoștință rezultatele unui sondaj recent care arată că doar 8% dintre români mai sunt interesați de subiectul “comunismul în România”. S-a tot gândit: O fi puțin? O fi mult? Până la urmă și-a spus: “dacă e nevoie de 5% ca să intri în Parlament, 8% rămâne un procent încurajator.”(Stejărel Olaru)

Afilieri[modificare | modificare sursă]

De la începutul anului 2006 este director executiv la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Două dintre scopurile instituției: cuantificarea dramelor regimului comunist și publicarea tuturor normelor și actelor legislative represive ale regimului.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Despre cărțile lui, Adrian Cioroianu spunea că sunt semnul cert al faptului că un proces al comunismului este într-adevăr posibil. Și asta: „fără retorică, fără patimă inutilă și fără a transforma istoria într-un tribunal”.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Pe 22 decembrie 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat faptul că Stejărel Olaru s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 4 februarie 2011 – 28 ianuarie 2013, ca urmare a exercitării simultane a funcțiilor de membru în cadrul Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune și administrator al S.C. STANDARD PROIECT MEDIA S.R.L.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Agenția Națională de Integritate a dat verdictul în cazul Stejărel Olaru, 22 decembrie 2015, Anca Simionescu, Evenimentul zilei, accesat la 23 decembrie 2015