Sari la conținut

Statul Katanga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Statul Katanga
Katanga
État du Katanga
Statul Katanga
Inchi ya Katanga
—  Statut nerecunoscut  —
 – 
DrapelStemă
DrapelEmblemă
Deviză națională
"Force, espoir et Paix dans la Prosperite" (franceză)
("Putere, Speranță și Pace în Prosperitate")
Imn național
La Katangaise
Control teritorial în Congo (1960-61). Katanga cu culoarea verde.
Control teritorial în Congo (1960-61). Katanga cu culoarea verde.
Control teritorial în Congo (1960-61). Katanga cu culoarea verde.
CapitalăÉlisabethville
Guvernare
Formă de guvernareRepublică
Conducător 
Moise Tshombe
Istorie
Epoca istoricăRăzboiul Rece
Criza congoleză
Fondare1960
Secesiunea provinciei Kasai¹
Înfrângere
Economie
Monedăfranc katanghez
¹ Kasai de Sud secesiunea între 8 august 1960 până în 30 decembrie 1961.
Timbru poştal emis în 1961; cu toate că Katanga nu era membră a UPU, timbrele sale erau tolerate pe efectele poștale internaționale

Katanga a fost un stat secesionist proclamat la 11 iulie 1960, care se separa de noua țară independentă Republica Democrată Congo. În revolta împotriva noului guvern al lui Patrice Lumumba[1] în iulie, Katanga și-a declarat independența sub conducerea lui Moise Tshombe, lider al partidului local CONAKAT. Noul guvern nu s-a bucurat de suport deplin în toată provincia, în special în zona Baluba din nord. În prezent statul este Provincia Katanga, parte a Republicii Democrate Congo.

În mai 1960 partidul Mouvement National Congolais (MNC), condus de Patrice Lumumba a câștigat alegerile parlamentare și Lumumba a fost numit prim-ministru. Joseph Kasavubu (din partea Alliance des Bakongo) a fost ales președinte de către parlament. Alte partide care au apărut în această perioadă au fost Parti Solidaire Africain (or PSA, condus de Antoine Gizenga) și Parti National du Peuple (PNP condus de Albert Delvaux și Laurent Mbariko).

Congo-ul Belgian și-a obținut independența în 30 iunie 1960 sub numele de Republica Congo (République du Congo). Deoarece și colonia franceză a Congo-ului de Mijloc (Moyen Congo) și-a ales numele de Republica Congo după ce și-a obținut independența, cele două țări erau cunoscute sub numele de Congo-Léopoldville și Congo-Brazzaville, după numele capitalelor lor.

În zilele care au urmat independenței, forțele de securitate congoleze s-au revoltat, fiind nemulțumite de faptul că întregul corp al ofițerilor era format din belgieni, administrația s-a dizolvat și dezordinea a cuprins țara. Belgia a trimis trupe suplimentare (s-au alăturat trupelor belgiene existente) în Congo fără acordul guvernului congolez pentru a restaura ordinea și pentru a proteja cetățenii belgieni.

Pentru a recăpăta controlul asupra armatei ce se revoltase, primul ministru a numit un congolez ca nou comandant al soldaților iar Joseph Mobutu / Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga, cel ce va deveni mai târziu conducătorul acestei țări, a fost numit șef al statului major. Nemulțumit de toate aceste evenimente, Moise Tshombe, președintele bogatei regiuni Katanga, a proclamat pe 11 iulie independența acesteia. .

Declarația de independență a fost făcută cu sprijin belgian din interese de afaceri și cu ajutorul a peste 6.000 de trupe belgiene, cu toate că belgienii mai târziu nu au recunoscut katanga. Tshombe a fost cunoscut ca un apropiat al companiilor industriale belgiene care se ocupau de extracția resurselor bogate de cupru, aur și uraniu. Katanga a fost una dintre zonele cele mai bogate și mai dezvoltate din Congo.

Și regiunea Kasai de Sud a intrat într-o luptă de secesiune împotriva noii conduceri.

Astfel conflictul din Congo a devenit în același timp unul internațional (datorat intervenției Belgiei în fosta sa colonie) cât și unul intern (cauzat de secesiunea unei provincii într-un stat nou).

La 12 iulie 1960 guvernul congolez a cerut ONU să intervină militar pentru a proteja teritoriul național al statului congolez împotriva agresiunii externe (belgiene). ONU a trimis în Congo misiunea de pace ONUC, cea mai mare de până la acea dată.

Schimbările numelui țării în și după epoca colonială
[modificare | modificare sursă]
Provincii secesioniste din Congo
[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Lumumba, Patrice, Congo, My Country, Pall Mall Press. Speeches and selected writing by Lumumba, 1962
  • en Public Papers of the Presidents of the United States, John F. Kennedy, Containing the Public Messages, Speeches, and Statements of the President, January 1 to 22 noiembrie 1963 (1964), Washington, US Government Printing Office.
  • en Conor Cruise O'Brien - (1962) To Katanga and Back, London, Hutchinson.
  • en Devlin, L. (2007) Chief of Station, Congo: Fighting the Cold War in a Hot Zone, New York, Public Affairs, ISBN 1-58648-405-2.
  • en Epstein, Howard (ed). (1974) Revolt in the Congo, 1960-1964, Armor Books. Essays by various authors.
  • en Gondola, Ch. Didier. (2002) The History of Congo, Greenwood Press, ISBN 0-313-31696-1.
  • en Hilsman, R. (1967) To Move a Nation: The Politics of Foreign Policy in the Administration of John F. Kennedy, New York, Doubleday, ASIN B000UFO1WI.
  • en Jackson, H.F. (1982), From the Congo to Soweto, U.S. Foreign Policy towards Africa since 1960, New York, McNally & Loftin Publishers, ISBN 0-688-01626-X.
  • en Kalb, M.G. (1982), The Congo Cables: The Cold War in Africa – From Eisenhower to Kennedy, New York, Macmillan Publishing Company, ISBN 0-02-560620-4.
  • en Kestergat, J. (1986) Du Congo de Lumumba au Zaïre de Mobutu, Brussels, P. Legrain, ISBN 2-87057-011-2.
  • en Colin Legum - (1961) Congo Disaster, Penguin Books.
  • en René Lemarchand - (1964) Political Awakening in the Belgian Congo, University of California Press.
  • en Mahoney, R.D. (1983) JFK: Ordeal in Africa, New York, Oxford University Press, ISBN 0-19-503341-8.
  • en Martin Meredith - (2005) The State of Africa: A History of Fifty Years Since Independence, The Free Press. ISBN 978-0-7432-3222-7
  • en Roland Oliver - & Atmore, Anthony. (1994) Africa since 1800, Cambridge University Press
  • en Weissman, S.R. (1974), American Policy in the Congo 1960-1964, New York, Cornell University Press, ISBN 0-8014-0812-1.
  • en Young, Crawford (1965) Politics in the Congo, Princeton University Press
  • fr Gérard-Libois, J. (1963) Sécession au Katanga, Brussels, Centre de Recherche et d'Information Socio-Politiques.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Statul Katanga