Sari la conținut

Sredna gora

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sredna gora
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Bulgaria
Coordonate42°35′11″N 24°16′51″E ({{PAGENAME}}) / 42.58639°N 24.28081°E
Suprafață110.374 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000BG0001389  Modificați la Wikidata

Sredna gora este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 110.373,64 ha, integral pe uscat.

Centrul sitului Sredna gora este situat la coordonatele 42°35′11″N 24°16′51″E / 42.5864°N 24.2808°E ({{PAGENAME}}).

Situl Sredna gora a fost declarat sit de importanță comunitară în octombrie 2007 pentru a proteja 1 specie de plante și 36 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2021[1].[2][3]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunile alpină și continentală, aria protejată conține 24 de habitate naturale: Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Matorral arborescenți cu Juniperus spp., Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Pajiști acidofile oro-moezice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri de stejar alb estice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag moezice, Păduri de tei argintiu moezice.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • plante (1): Hamatocaulis vernicosus
  • amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
  • mamifere (16): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul cu potcoavă a lui blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), popândău (Spermophilus citellus), urs brun (Ursus arctos), dihor pătat (Vormela peregusna)
  • nevertebrate (11): Austropotamobius torrentium, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion ornatum, Cordulegaster heros, Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Osmoderma eremita, Polyommatus eroides, Rosalia alpina
  • pești (3): Barbus cyclolepis, zvârluga (Cobitis taenia), boarță (Rhodeus amarus)
  • reptile (4): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 48 de specii de plante, 6 specii de amfibieni, 11 specii de mamifere, 12 specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 9 specii de reptile.[2]

  1. ^ a b Designation Order No. RD – 274/ 31.03.2021 (promulgated SG 43/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Sredna gora”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Sredna gora”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .