Spectrul autist

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Spectrul autist
Autism-stacking-cans 2nd edit.jpg
Stivuirea sau alinierea repetitivă a obiectelor este asociată cu spectrul autist
SpecialitatePsihiatrie, psihologie clinică
ComplicațiiProbleme legate de locul de muncă, număr redus de relații, sinucidere[1]
TratamentTerapie comportamentală, medicație[2][3]
Frecvență1% din oameni (62,2 milioane în 2015)[4][5]
Clasificare și resurse externe
ICD-11  Modificați la Wikidata
MeSH IDD000067877[6][7]  Modificați la Wikidata

Spectrul autist este o tulburare de evoluţie neurologică⁠(d), având debutul în copilărie, care include diagnosticul anterior de autism și sindrom Asperger.[4] Simptomele includ dificultăți pe termen lung legate de comunicare nonverbală, interacțiune socială⁠(d), interese limitate și comportament repetitiv.[4] În general, simptomele sunt recunoscute înainte de împlinirea vârstei de doi ani.[4] Printre complicații se numără dificultățile în îndeplinirea sarcinilor zilnice, crearea și păstrarea relațiilor, menținerea unui loc de muncă și sinuciderea.[1]

Deși cauza este incertă, se crede că implică o combinație de factori genetici și de factori de mediu.[8] Factorii de risc includ existența unui părinte mai în vârstă, antecedente familiale de autism și anumite afecțiuni genetice.[8] Se estimează că între 65% și 90% din risc este rezultatul geneticii.[9] Diagnosticul se bazează pe simptome.[8] În 2013, DSM-5 a înlocuit subgrupurile anterioare de tulburare autistă, sindrom Asperger, tulburare pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel (PDD-NOS) și tulburare dezintegrativă a copilăriei cu termenul unic „tulburare din spectrul autist”.[10] [11]

Deși nu există nicio modalitate de a vindeca această afecțiune complet, tratamentul poate îmbunătăți rezultatele.[12] Eforturile sunt în general individualizate și pot include terapia comportamentală și învățarea abilităților de coping.[8] Aceste eforturi necesită adesea implicarea părinților și a altor membri ai familiei.[8] Se pot utiliza medicamente pentru a ajuta la îmbunătățirea unor simptome asociate.[8] Cu toate acestea, dovezile care susțin utilizarea medicamentelor nu sunt foarte solide.[3]

Conform datelor din 2015, se estimează că spectrul autist afectează aproximativ 1% dintre oameni (62,2 de milioane la nivel global).[4][5] Conform datelor din 2016, în Statele Unite, se estimează că afectează aproximativ 2,5% dintre copii (aproximativ 1,5 milioane).[13] Persoanele de sex masculin sunt diagnosticate de patru ori mai des decât cele de sex feminin.[12] Termenul „spectru” se referă la variația tipului și a severității simptomelor.[11] Rezultatele sunt variabile, unele persoane cu simptome ușoare funcționând independent, în timp ce persoanele cu simptome mai severe necesită un sprijin substanțial în viața de zi cu zi.[14] [1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Howlin, P; Magiati, I (martie 2017). „Autism spectrum disorder: outcomes in adulthood”. Current opinion in psychiatry. 30 (2): 69–76. doi:10.1097/YCO.0000000000000308. PMID 28067726. 
  2. ^ Case-Smith J, Arbesman M (). „Evidence-based review of interventions for autism used in or of relevance to occupational therapy”. The American Journal of Occupational Therapy. 62 (4): 416–29. doi:10.5014/ajot.62.4.416. PMID 18712004. 
  3. ^ a b Accordino RE, Kidd C, Politte LC, Henry CA, McDougle CJ (). „Psychopharmacological interventions in autism spectrum disorder”. Expert Opinion on Pharmacotherapy. 17 (7): 937–52. doi:10.1517/14656566.2016.1154536. PMID 26891879. 
  4. ^ a b c d e American Psychiatric Association (). „Autism Spectrum Disorder. 299.00 (F84.0)”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition (DSM-5). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. pp. 50–59. doi:10.1176/appi.books.9780890425596. ISBN 978-0-89042-559-6. 
  5. ^ a b Vos T, Allen C, Arora M, Barber RM, Bhutta ZA, Brown A, et al. (GBD 2015 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators) (octombrie 2016). „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–1602. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  6. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  7. ^ Disease Ontology, accesat în  
  8. ^ a b c d e f „Autism Spectrum Disorder”. NIMH. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Heritability of autism spectrum disorders: a meta-analysis of twin studies”. Journal of Child Psychology and Psychiatry, and Allied Disciplines. 57 (5): 585–95. mai 2016. doi:10.1111/jcpp.12499. PMC 4996332Accesibil gratuit. PMID 26709141. 
  10. ^ „Autism spectrum disorder fact sheet” (PDF). DSM5.org. American Psychiatric Publishing. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ a b „Subgrouping the autism "spectrum": reflections on DSM-5”. PLOS Biology. 11 (4): e1001544. . doi:10.1371/journal.pbio.1001544. PMC 3635864Accesibil gratuit. PMID 23630456. 
  12. ^ a b „10 Facts about Autism Spectrum Disorder (ASD)”. Early Childhood Development | ACF (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „HRSA-led study estimates 1 in 40 U.S. children has diagnosed autism”. hrsa.gov. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Sanchack, KE; Thomas, CA (). „Autism Spectrum Disorder: Primary Care Principles”. American family physician. 94 (12): 972–979. PMID 28075089.