Sari la conținut

Sologne

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sologne
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Centru
Franța
Coordonate47°32′11″N 1°55′30″E ({{PAGENAME}}) / 47.53649°N 1.92493°E
Suprafață5.000 km²  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000FR2402001  Modificați la Wikidata

Sologne este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din Franța întinsă pe o suprafață de 346.184 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Sologne este situat la coordonatele 47°32′11″N 1°58′56″E / 47.53649°N 1.98222°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Sologne a fost declarat arie specială de conservare în baza directivei 92/43 din 1992 referitoare la conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice[1] pentru a proteja 3 specii de plante și 29 de specii de animale.[2][3]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea atlantică, aria protejată conține 23 de habitate naturale: Pajiști uscate europene, Pajiști umede nord-atlantice cu Erica tetralix, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis, Turbării active, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Ape oligotrofe din câmpii nisipoase, cu un conținut foarte redus de minerale (Littorelletalia uniflorae), Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion), Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp..[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • plante (3): Caldesia parnassifolia, Luronium natans, Marsilea quadrifolia
  • amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
  • mamifere (7): liliac cârn (Barbastella barbastellus), castor (Castor fiber), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
  • nevertebrate (16): Austropotamobius pallipes, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion mercuriale, fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Euplagia quadripunctaria, Gomphus graslinii, Gortyna borelii lunata, libelule (Leucorrhinia pectoralis), rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Osmoderma eremita, Oxygastra curtisii, Unio crassus, Vertigo angustior
  • pești (4): zglăvoacă (Cottus gobio), Cottus perifretum, cicar (Lampetra planeri), boarță (Rhodeus amarus)
  • reptile (1): țestoasa de baltă (Emys orbicularis)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 56 de specii de plante, 3 specii de amfibieni, 2 specii de nevertebrate, 2 specii de reptile.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.legifrance.gouv.fr/jo_pdf.do?cidTexte=JORFTEXT000021296294
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Sologne”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Sologne”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]