Sofia Palaiologhina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Zoe Palaiologhina
Mare cheaghină a Moscovei
S.paleolog reconstruction01.jpg
Reconstrucție facială a Sofiei Palaiologhina făcută de artistul judiciar S. Nikitin în 1994
Date personale
Născută cca. 1455
Mistras, Grecia[1] Modificați la Wikidata
Decedată 7 April 1503
Moscova
Înmormântată Ascension Convent[*] Modificați la Wikidata
Părinți Thomas Palaiologos[*]
Catherine Zaccaria[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Helena Palaiologina of the Morea[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Ivan al III-lea al Rusiei
Copii Vasili Ivanovici
Iuri Ivanovici
Dmitri Ivanovici
Simion Ivanovici
Andrei Ivanovici (Starițki)
Aliona Ivanovna
Feadosia Ivanovna
Evdokia Ivanovna
Religie Biserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Dinastia Rurik
Domnie
Domnie 12 noiembrie 1472 – 7 aprilie 1503

Zoe/Sofia Palaiologhina (în limbile greacă: Ζωή Παλαιολογίνα, rusă: Софья Фоминична Палеолог), (*cca. 1455 – † 7 aprilie 1503), marea cheanghină a Moscovei, a fost nepoata ultimului împărat bizantin Constantin al XI-lea Paleologul (Palaiologos) și cea de-a doua nevastă a marelui cneaz Ivan al III-lea al Rusiei.

Ea a fost fiica lui Tomas Palaiologos, despotul Moreii. După cucerirea Moreii de către otomanii conduși de Mehmed al II-lea Fatih în 1460, Zoe și frații săi au fost duși la Roma, iar numele ei a fost schimbat în „Sofia”.În 1469, Papa Paul al II-lea a aranjat căsătoria ei cu cnezaul Rusiei, sperând astfel să unească bisericile catolică și ortodoxă. Ivan al III-lea s-a căsătorit cu Sofia în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” din Moscova pe 12 noiembrie 1472. În ciuda eforturilor împuternicitului papal, cardinalul Johannes Bessarion, mult visata reunificare a bisericilor nu s-a produs. Sofia a început să aibă o influență din ce în ce mai mare asupra deciziilor soțului ei. Mai mulți istorici consideră că ea este cea care a introdus ceremoniile fastuase bizantine la curtea de la Kremlin, eticheta constantinopolitană, prin care a încercat să justifice ideea conform căreia Moscova ar fi fost pe bună dreptate „A treia Romă”. La puțin timp înaintea morții sale, ea a reușit să-și convingă soțul să-l proclame pe fiul lor, Vasili drept moștenitorul de drept al tronului, în locul nepotului lui Ivan, Ivan cel Tânăr, care fusese succesorul oficial la tronul Moscovei.

Reurse internet[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gemeinsame Normdatei, accesat la 30 martie 2015