Sindromul Ulise

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Erste hilfe.svg Vedeți: Indicații!

Sindromul Ulise descrie efectele unor intervenții medicale intensive și prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat greșit, cu ocazia unor investigații de rutină[1].

Ulise oferă vin Ciclopului -- copie romană după un original de la finele epocii helenistice, muzeul Chiaramonti, Franţa

Acest sindrom, descris de Dr. Mercer Rang în 1972[2] a primit numele anticului erou homerian din epopeea mitologică greacă Odiseea. Învingător în Războiul troian, Ulise a pornit spre casă, spre Itaca, cale de 1-2 săptămâni de navigație, în condițiile de navigare de atunci dar, datorită unor aventuri fatidice, acest drum a durat 10 ani [A].

Prezentarea unui caz[modificare | modificare sursă]

  • J.W.S., (63), funcționar, sănătos, fără boli cronice, se afla în covalescență după o stare gripală urmată de „o stare de slăbiciune”. O rudă, farmacist, i-a oferit pentru întărire, pastile ce conțineau vitamine și fier, după care a plecat în concediu. J.W.S., alarmat când a observat că fecalele i s-au innegrit, a chemat asistența medicală de urgență. Medicul care l-a consultat nu a găsit nimic semnificativ dar, față de culoarea fecalelor, care indica o posibilă hemoragie gastro-intestinală, a decis internarea urgentă în spital. J.W.S. a fost supus la o serie de investigații, printre care ultra-sunete, R.M.N., gastro și rectoscopii, etc., toate negative. În tot acest timp el continua să ia pastilele cu fier, deoarece medicii nu i-au interzis s-o facă. Analizele coprologice repetate erau intens pozitive la hemoragie ocultă (testele coprologice de laborator pentru sângerări oculte sunt indirecte, ele depistează în fapt fierul din hemoglobină și sunt alterate de ingerarea de fier din alte surse). Pacientul a fost propus pentru laparatomie explorativă de care l-a scăpat, în ultimul moment, farmacistul întors din concediu, care l-a vizitat la spital și a atras atenția medicilor asupra cutiei cu pastile cu fier care se găsea constant pe noptieră, la bună vedere.

În acest caz de sindrom Ulise, deși clinicienii au fost induși în eroare de rezultatele de laborator fals-pozitive repetate, vina laboratorului este disputabilă. Odiseea pacientului J.W.S. ar fi fost evitată dacă unul dintre clinicienii care l-au consultat ar fi făcut o anamneză corectă.

Alte două exemple în "The Telegraph" [3].

Patologie iatrogenă?[modificare | modificare sursă]

Indubitabil, sindromul Ulise provoacă suferințe pacientului, de la cele mai ușoare - teamă, anxietate, pierdere inutilă de timp și de fonduri, analize repetate, invazive, sau nu, pierderea încrederii în competența sistemului medical, până la internări în spitale pentru investigații care se pot solda cu laparatomii explorative.

„Ne-boală” ("non-disease")[modificare | modificare sursă]

Sindromul Ulise, în articolul medicului canadian Dr. Mercier Rang[2] cade în categoria de „ne-boală” ("non-disease"), după cum a fost prezentat în 1965 de câtre Meador[4]. În 1972 Meador revine cu o clasificare a „ne-bolilor” ("non-disease")[5], care cuprinde o serie de sindroame incluse ulterior în sindromul Ulise:

- sindromul „limitei sus-jos” (the "upper lower limit syndrome"),
- sindromul variației normale (the "normal variation syndrome"),
- sindromul erorii de laborator (the "laboratory error syndrome").

În contradicție cu această poziție pasivă a clinicianului, indus în eroare de laborator și care parează cu perspicacitate, reducând eroarea la starea inocentă de „ne-boală” și accentuând că sindromul Ulise nu este o patologie iatrogenă (boală provocată, sau augmentată de medic, sau de personalul medical aflat sub controlul medicului) au apărut articole care menționau responsabilitatea clară și directă a clinicianului[B] și care prezentau potențialul patogenic al «ne-bolilor»[6].

O poziție netă este prezentată de medicina de laborator[7]. Laboratorul modern, de înaltă tehnicitate, automatizat, monitorizat, cu un impecabil control de calitate intern și extern, conform regulilor Bunelor Practici de Laborator - B.P.L. (Good Laboratory Prectices, G.L.P.), ISO, etc. este un instrument precis de determinare a parametrilor clinico-patologici și nu poate folosi de țap ispășitor pentru pretextarea carențelor unei anamneze defective.

Există cazuri de rezultate eronate de laborator. De la prelevarea probei și până la decizia clinică un test de laborator trece 12 faze dintre care numai trei se petrec în interiorul laboratorului. Alegerea analizelor relevante și la timpul potrivit, pregătirea pacientului, înregistrarea corectă a datelor demogrfice-clinice relevante, prelevarea corectă a probei, asigurarea transportului probei spre examinare în mod rapid și în condiții oportune, interpretarea înțeleaptă a rezultatelor, toate aceste faze sunt sub grija și responsibilitatea nemijlocită a clinicianului.

Poziția medicinii moderne este că sindromul Ulise este o patologie iatrogenă.

Sindromul emigranților cu stres cronic multiplu (Achotegui, 2002)[modificare | modificare sursă]

Sindromul emigranților cu stres cronic multiplu a fost lansat în ultimii ani, ca o nouă interpretatre, sau ca o variantă a sindromului Ulise, de câtre școala de psihiatrie spaniolă. Prof. Dr. Joseba Achotegui, specialistă în psihiatria emigranților la Univesitatea din Barcelona, care a studiat patologia de emigrație în Spania, a descris în 2002 un sindrom psiho-patologic al emigranților, aflați în condiții de stres prelungit, care le reduce capacitatea de adaptare și lasă sechele care se exprimă în timp, chiar și după ani de la reașezare (Immigrant Syndrome with Chronic and Multiple Stress, known as the Ulysses Syndrome)[8].

Note[modificare | modificare sursă]

  • A “But the days found him sitting on the rocks or sands,/ torturing himself with tears, groans and heartache,/ and looking out with streaming eyes/ across the watery wilderness…." (Odyssey, Song V, 150,)

“You ask me my name. I shall tell you./ My name is nobody and nobody/ is what everyone calls me”. (Odyssey, Song IX, 360)

  • B "I enjoyed Dr. Rang's timely and appropriate article The Ulysses syndrome (Can Med Assoc J 106:122, 1972). I wish to dispute a semantic point, however. He says that "the Ulysses syndrome should be distinguished from an iatrogenic disorder. The Ulysses syndrome is a side effect of investigation and not of therapy." latrogenic does not mean arising from treatment; it means arising from doctors. Thus anything that happens to a patient which is not attributable to the natural progress of whatever disease he has and which arises because of his contact with a doctor is an iatrogenic problem. This includes problems arising from investigation as well as from therapy". W. C. Watson, M.D., Director of Gastroenterology. Victoria Hospital, Ontario, Canada.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Stedman's Medical Dictionary, 26th ed., Williams&Wilkins, p.1744, 1995
  2. ^ a b en Rang, M. The Ulysses syndrome. Can Med Assoc J, 106(2):122–123, Jan 22, 1972
  3. ^ en Le Fanu, James: In sickness and in health: you're a classical case of Ulysses syndrome, BST 26 Sep 2005, case-case-of-Ulysses-syndrome.html ("James Le Fanu finds out how reasonably healthy people can undertake long medical journeys with many disagreeable adventures on the way - before ending up where they started") Accesat: 22 inuarie 2013.
  4. ^ en Meador: N EnglJ Med 272:92, 1965.
  5. ^ en Meador: Can Med Assoc J, MAY 6, 106:963, 1972
  6. ^ en Bergman and Stamm: The Morbidity of Cardiac non-Diseases of School Children, N Engi J Med 276:1008, 1967.
  7. ^ en Pierach, Claus A.: Did Ulysses have porphyria?, Journal of Laboratory and Clinical Medicine, 144:1, pp. 7 - 10, July 2004.
  8. ^ en Achotegui, J.:Immigrants Living in Extreme Situation: Immigrant Syndrome with Chronic and Multiple Stress (the Ulysses Syndrome), http://www.unipd.it/programmi/coimbra/ACP%20TF/DOCS/J_Achotegui%20Sept%205th.doc

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Rang, M. The Ulysses syndrome. Can Med Assoc J, 106(2):122–123, Jan 22, 1972
  • en Dunn, EV: The Ulysses syndrome, Can Med Assoc J, 106(9):963–964. PMCID: PMC1940636, 6 mai 1972
  • en Pierach, C.: Did Ulysses have porphyria? Journal of Laboratory and Clinical Medicine, 144:1, 7 - 10
  • en Essex, Ch,.: Ulysses syndrome, BMJ, 330:1268 (28 May)2005,
  • en Achotegui, J.:Immigrants Living in Extreme Situation: Immigrant Syndrome with Chronic and Multiple Stress (the Ulysses Syndrome), http://www.unipd.it/programmi/coimbra/ACP%20TF/DOCS/J_Achotegui%20Sept%205th.doc
  • es Achotegui, J.: Los duelos de la migración. En Medicina y cultura. E. Perdiguero y J.M. Comelles (comp). Pag 88-100. ed. Bellaterra. Barcelona, 2000
  • es Achotegui, J.: La depresión en los inmigrantes: una perspectiva transcultural. ed. Mayo. Barcelona, 2002.
  • en Achotegui, J.: Dossier of the Internacional Meeting “The Ulysses Syndrome” Brussels, Seat of European Parliament. 5 noiembrie 2003.
  • es Achotegui, J.: Dossier del Diálogo sobre el Síndrome de Ulises del Congreso “Movimientos humanos y migración” del Foro Mundial de las Culturas. Barcelona 2-5 de Septiembre, 2004
  • en Achotegui J, Lahoz S. Marxen E. Espeso, D.: Study of 30 cases of inmigrantes with The Immigrant Síndrome with Chronic and Multiple Stress (The Ulysses Syndrome). Cairo. Comunication in the XVIIIº World Congress of Psychiatry, 2005.
  • en Al Badawi, R.: Psychosomatic Consecuences of Migration and Acculturation Related Stressors. A Global perspective. First Congress of World Association of Cultural Psychiatry. Beijing, 2006.
  • en Beiser, M.: Adjustment Disorder in DSM-IV: Cultural Considerations. In “Culture and Psychiatric Diagnosis. A DSM_IV perspective. Ed. J. Mezzich, A. Kleimman. Am. Psych. Press. Inc. Washington. USA, 1996
  • en Benegadi, R.: Psychiatry and Anthropology, Simposium Migración y salud mental. Atlántida. Barcelona, 2005.
  • fr Devereux G.: Psychotérapie d`un indien des plaines, ed.Fayard, París
  • es Fannon, F.: Escucha blanco. Nova Terra. Barcelona, 1970.
  • en Fernando, S. (Edit. ): Mental Health in a Multi-ethnic Society. Routledge. London and New York, 1995.
  • es Foucault, M. 1973, 2005. El poder psiquiátrico. Fondo de Cultura Económica. Buenos Aires.
  • es Grinberg, L y R.: Psicoanálisis de la migración y el exilio. Alianza editorial. Madrid, 1994.
  • en Kareen J, Littlewood R.: Intercultural Therapy. Blackell Science. Oxford, 1992.
  • en Obiols, J.: Transcultural Psychiatry. SAPPIR, Symposium, 2005.
  • es Tizón J, Salamero M, Sanjosé J, Pellejero N, Achotegui J, Sainz F.: Migraciones y salud mental. PPU. Barcelona, 1993.
  • en Varma, V.: Explanatory models lf Mental Health and Illnes in Indian Culture. First Congress of World Association of Cultural Psychiatry. Beijing, 2006.
  • en Wintrop, R., Khon, R.: Immigrants and Refugess: A Global perspective. First Congress of World Association of Cultural Psychiatry. Beijing, 2006.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • en Dunn, Earl V.: The Ulysses syndrome Can Med Assoc J. 1972 May 6; 106(9): 963–964. [1] Accesat: 22 ianuarie 2013
  • en Ulysses syndrome BMJ 2005; 330 doi: [2] (Published 26 May 2005)/ [BMJ 2005;330:1268 [3] Accesat 22 ianuarie 2013
  • en Diaz-Cuellar, Alba L., Ringe, Henny A., Schoeller-Diaz, David A.: The Ulysses Syndrome: Migrants with Chronic and Multiple Stress Symptoms And the Role of Indigenous Linguistically and Culturally Competent Community Health Workers, [4] .
  • en Achotegui, Joseba: Immigrants living in extrema situation: Immigrant Syndrome with cronic and multiple stress (The Ulysses Syndrome), [5] Accesat: 22 inuarie 2013.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Medicina bazată pe dovezi

Caduceus yellow.pngWikiProiectul Medicină