Sari la conținut

Secularizarea averilor bisericești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ruinele Abației Jumièges, Franța

Secularizarea proprietăților bisericești (din latină saecularisatio) este actul juridic prin care bunurile ecleziastice sunt trecute în proprietatea statului. De-a lungul timpului au existat mai multe valuri de secularizări. În România cea mai mare expropriere de bunuri bisericești a fost secularizarea averilor mănăstirești, dispusă de Alexandru Ioan Cuza în 1863.

Anglia[modificare | modificare sursă]

1535[modificare | modificare sursă]

Germania[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea Roda⁠(de)[traduceți], secularizată în 1534.
Mănăstirea Gnadenberg⁠(de)[traduceți], secularizată în 1563.

1539[modificare | modificare sursă]

În contextul reformei protestante principii care au adoptat confesiunea luterană au procedat la secularizarea bunurilor bisericești și au redirecționat veniturile aferente la bugetul de stat. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în teritoriile din nordul Germaniei, de exemplu în Principatul Saxoniei.

1648[modificare | modificare sursă]

1802[modificare | modificare sursă]

Franța[modificare | modificare sursă]

29 aprilie 1903: Călugării sunt scoși cu forța din mănăstirea Grande Chartreuse⁠(en)[traduceți]. În spatele cordonului militar mai multe persoane își exprimă respectul pentru călugări, ridicându-și pălăriile.

1789[modificare | modificare sursă]

1903[modificare | modificare sursă]

Statul a dispus desființarea mănăstirilor din Franța, fapt care a dus la un exod masiv al călugărilor și călugărițelor în Belgia, dar și în Italia, Spania și în Regatul Unit.

Italia[modificare | modificare sursă]

1866[modificare | modificare sursă]

România[modificare | modificare sursă]

1863[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Volker Himmelein (ed.), Alte Klöster, neue Herren. Die Säkularisation im deutschen Südwesten 1803. Große Landesausstellung Baden-Württemberg 2003, Ostfildern 2003, ISBN: 3-7995-0212-2 (Ausstellungskatalog und Aufsatzband).
  • Georg Mölich, Joachim Oepen, Wolfgang Rosen (ed.), Klosterkultur und Säkularisation im Rheinland, Essen 2002, ISBN: 978-3-89861-099-5.
  • Isa Lübbers, Martin Rößler, Joachim Stüben (ed.), Säkularisierung – ein weltgeschichtlicher Prozess in Hamburg, Frankfurt am Main 2017, ISBN: 978-3-631-67547-2.
  • Volker Rödel, Hans Ammerich, Thomas Adam (ed.), Säkularisation am Oberrhein, Ostfildern 2004, ISBN: 3-7995-7823-4.
  • Alfons Maria Scheglmann, Geschichte der Säkularisation im rechtsrheinischen Bayern, 3 vol., Regensburg 1903–1908.
  • Rudolf Schlögl, Glaube und Religion in der Säkularisierung. Die katholische Stadt – Köln, Aachen, Münster – 1740–1840, München 1995.
  • Dietmar Stutzer, Die Säkularisation 1803. Der Sturm auf Bayerns Kirchen und Klöster, Rosenheim 1976, ISBN: 3-475-52237-3.
  • Eberhard Weis, Montgelas. Zwischen Revolution und Reform 1759–1799, München 1988, ISBN: 978-3-406-32974-6.
  • Matthias Wemhoff, Säkularisation und Neubeginn, Regensburg 2007.