Pacea Westfalică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Primăria oraşului Münster, unde a fost semnată o parte din tratatele de pace

Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648 prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani. În Pacea Westfalică au fost reafirmate prevederile Păcii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolică și cea protestantă (luterană) erau privite ca religii egal îndreptățite, și, totodată, aceste prevederi au fost extinse, cuprinzând și confesiunea calvină din imperiu.

Suedia a preferat să negocieze cu Imperiu Roman din Osnabrück, controlată de forțele protestante. Osnabrück era un oraș luteran și catolic bidenominațional, cu două biserici luterane și două biserici catolice. Consiliul municipal era exclusiv luteran, iar burghezii se aflau în cea mai mare parte, dar orașul găzduia, de asemenea, capitolul catolic al Episcopiei-Print din Osnabrück și avea mulți alți locuitori catolici. Osnabrück a fost subjugat de trupele Ligii Catolice din 1628 până în 1633 și apoi a fost luat de Suedia luterană[1].

Versiunea germană a Tratatului de la Münster, tipărită în 1649

Tratate[modificare | modificare sursă]

Tratatul de pace este alcătuit din două documente:

Primele negocieri de pace au avut loc în Köln, urmate de negocierile din Lübeck și Hamburg.

Cele două tratate alcătuiesc împreună Pacea Westfalică.

Trimisul imperial, contele (ulterior Prinț) Johann Ludwig von Nassau Hadamar, conduce negocierile de pace cu succes, până la capăt. Trimișii spanioli și olandezi semnează Pacea din Münster în Rathaussaal (Primăria orașului), la 15 mai 1648. Pentru tratatele din 24 Octombrie 1648 nu a avut loc o asemenea ceremonie festivă.

Urmări[modificare | modificare sursă]

  • Suedia obține, în anul 1648: orașul Stettin cu regiunea înconjurătoare; orașul Wismar; de asemenea, episcopatul Bremen și Werden.
  • Danemarca nu obține teritoriile pretinse.
  • Austria cedează Franței Sundgau.
  • Nu s-a reușit o hegemonie catolică în imperiu.
  • Franța, prin uneltirile cardinalului Richelieu, care a fost împotriva încheierii păcii, devine cea mai influentă și puternică țară din vestul Europei.
  • Părți mari din Sfântul Imperiu Roman sunt pustiite de război, pierderea de vieți omenești fiind estimată între 3 și 4 milioane, la aceasta au contribuit, în principal, foametea și epidemiile.
  • Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim, ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa coloniilor germane, și constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere, sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în comparație cu puterile maritime ale acelei epoci (Olanda, Anglia și Franța).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • de Westfälischer Friede - Vertrag von Münster (Pacea Westfalică - Tratatul de la Münster), textul la de.wikisource

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Schiller, Frederick. „The Thirty Years War, Complete”. 
  2. ^ „Internet-Portal "Westfälische Geschichte" / 1648-10-24: Münsterscher Friedensvertrag (Instrumentum Pacis Monasteriensis, IPM) (Volltext)”, Lwl.org, accesat în  
  3. ^ „Internet-Portal "Westfälische Geschichte" / 1648-10-24: Osnabrücker Friedensvertrag (Instrumentum Pacis Osnabrugensis, IPO) (Volltext)”, Lwl.org, accesat în