Scriitori evrei interziși în România sub regimul Antonescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Scriitori evrei ostateci)
Jump to navigation Jump to search

Scriitorii evrei interziși din România în timpul regimului lui Ion Antonescu au avut un statut particular caracterizat de măsuri administrative represive și a căror operă a fost interzisă comercializării.

Perioada măsurilor antisemite timpurii (1937-1940)[modificare | modificare sursă]

Promulgarea cu începere din 1937 a unor legi cu subiect rasial, a constituit un moment din care și scriitorii de naționalitate evreiească, la fel cu ceilalți coreligionari ai lor au avut de îndurat umilințe și privațiuni. Una dintre consecințe a fost expatrierea ulterioară unora dintre scriitori. [1]

Interzicerea operelor[modificare | modificare sursă]

În luna octombrie 1940 în timpul guvernării legionare, din Societatea Scriitorilor Români sunt excluși cei care erau evrei, moment în care se interzice în bibliotecile publice și consultarea lucrărilor scrise de către autori de această naționalitate.[2]

În octombrie 1942, Prefecturile județelor au fost informate despre publicarea de către Ministerul Propagandei Naționale a unei liste a scriitorilor evrei a căror operă este interzisă comercializării, cu precizările următoare: [3] :„Bibliotecile școlare și cele publice de orice categorie, precum și bibliotecile diverselor instituții de stat și particulare vor înlătura definitiv aceste lucrări. / Fac excepție de la această măsură depozitele legale și următoarele biblioteci: Biblioteca Societății Scriitorilor, Biblioteca Fundației Al. și Aretia Aman din Craiova, Biblioteca I. C. Bibicescu din Turnu Severin, Biblioteca Comunală din Timișoara, Biblioteca Palatului Cultural din Arad, Bibliotecile Seminariilor de limbă și literatură română de pe lângă Universități, Biblioteca Astrei din Brașov și Biblioteca Ureche din Galați. Aceste biblioteci, ca și depozitele legale, sunt încă îndatorate să scoată din cataloage fișele cuprinzând lucrările acestor scriitori, întocmind un fișier deosebit, accesibil numai în interes științific și cu aprobarea specială a directorilor acestor biblioteci“.

În noiembrie 1942 a fost afișată în instituțiile publice din România o listă care purta titlul Scriitori evrei ale căror lucrări sunt interzise la vânzare și la găzduirea lor în bibliotecile școlare și publice, în instituțiile, asociațiile și întreprinderile care editează și vând asemenea publicații. Deoarece lista era incompletă, ziarul Curentul din 5 noiembrie 1942 făcea un apel către cei care cunosc nume și pseudonime ale unor scriitori neaflați pe listă, să le comunice Direcției de propagandă.[2] Această listă a cuprins numele a 39 (40 după altă sursă[2]) scriitori, cu data și locul nașterii, numele cu care s-au născut, numele părinților, pseudonimele[4] și titlurile cărților scrise de ei.[1]

Mihail Sebastian scria în jurnalul său la 5 noiembrie 1942: „Un ordin al Ministerului Propagandei dispune scoaterea cărților de autori evrei din librării și biblioteci. Am văzut azi la „Hachette” două imense tablouri tipărite cu litere mari: Scriitori evrei. Sînt, desigur, și eu acolo, afișat ca un delincvent, ca un criminal: numele părinților, data și anul nașterii, lista cărților. Lipseau doar semnalmentele.”[1]

Pe lista autorilor interziși au apărut[2][4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Scriitorii evrei și "corectitudinea politică" din România, Ovidiu Morar, Revista Română de Semio-Logică Nr. 1/2005 p. 90-97
  2. ^ a b c d e Lya Benjamin, Situația creatorilor de artă și literatură în anii Holocaustului, Realitatea evreiască, nr. 237 (1037), 16-30 septembrie 2005, pp. 8-9
  3. ^ Epurarea cărților interzise din bibliotecile orașului Huși, Costin Clit (Sursă: Monitorul de Vaslui), 26 august 2014, portal.radioiasi.ro
  4. ^ a b Demnitate în vremuri de restriște, Colectiv de autori: Adina Babes, Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Dumitru Hîncu, Hary Kuller, Marius Popescu, Liviu Rotman (coordonator), Gabriela Vasiliu, Editura Hasefer a FCER, 2008, ISBN 978-973-630-189-6, p. 174-175, accesat 06 aprilie 2015
  5. ^ David Gascoyne et Benjamin Fondane v.o, Temporel, 26 avril 2010

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Literatură suplimentară
  • Geler, Iacob: Rezistența spirituală a evreilor români în timpul Holocaustului, ed. Hasefer, 2004.

Vezi și[modificare | modificare sursă]