Răzoare, Maramureș
 | Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Răzoare | |
| Macskamező | |
| — sat — | |
 | |
  Răzoare Răzoare (România) | |
| Coordonate: 47°26′39″N 23°46′45″E / 47.44417°N 23.77917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Oraș |  Târgu Lăpuș |
| SIRUTA | 106924 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.063 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 435610 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Răzoare, mai demult Mașca (în maghiară Macskamező) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află la 4,5 km depărtare de orașul Târgu Lăpuș, în partea de nord-vest a Depresiunii Transilvaniei, în județul Maramureș, la 54 de km de Baia Mare (reședința de județ).
Istoric
[modificare | modificare sursă]Numele vechi a localității este Mașca.
Prima atestare documentară: 1500 (Machkamezew). [1]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Etimologia numelui localității: din substantivul răzor „cărare, potecă servind drept hotar, între două ogoare" (< srb. razor „brazdă” < sl. razorati „a ara”). [2]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Satul este așezat de o parte și de cealaltă a râului Lăpuș, râu cu o lungime de 114 km. Fosta vatră a satului se presupune că ar fi fost împrejurul locului în care astăzi este Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” cu hramul „Schimbarea la față”.
- În prezent satul poartă numele doar de Răzoare, denumirea din maghiară (Macskamező) fiind dată uitării.
- Fiind în apropierea orașului Târgu Lăpuș, satul face parte din bazinul orașului Târgu Lăpuș și a ajutat la formarea acestuia ca oraș prin numărul de locuitori, precum și celelalte sate din apropierea sa.
- La 1325 un document atestă satele Rohia, Boiereni, Poiana Porcului și printre care și o parte din Răzoare care formau un "voivodat" de vale, fapt dovedit prin însăși numele unui voivod VALEA. (anul 1325 nu reprezintă întemeierea satelor, ci doar atestarea lor)
- Ținutul pe care îl numim azi Țara Lăpușului, în care este situat și satul Răzoare, apare atestat pentru întâia oară în 1315 într-un document sub denumirea de Terra Păpuș.
- Depresiunea Lăpușului se compune din câteva subunități distincte printre care și o zonă joasă, situată pe centru, unde se află culoarul larg al râului Lăpuș și unde râul se numește și alea Luncii (Răzoare - Lăpușul Românesc).
Demografie
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2011, populația era de 1.036 locuitori. [3]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (sec. XVIII);
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1731).
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Două biserici de lemn, datând de peste 200 ani.
- Cheile Lăpușului.
Biserica muzeu
[modificare | modificare sursă]Hram: Sf. Arhangheli (sec. XVIII).
Ridicată în 1740 în Glod (Sălaj) a fost adusă în Răzoare în jurul anului 1867. Se remarcă coiful foarte mic și cele patru turnulețe (semn că satul avea Sfat al Bătrânilor/ al juzilor) foarte mari în comparație cu dimensiunea coifului. Pictura parietală se mai distinge doar parțial. Sf. Masă este realizată din blocuri masive de piatră.
În biserică se găsesc cărți vechi datând chiar din vremea Regelui Carol I și chiar mai vechi de atunci, unele dintre ele fiind scrise în ebraică, icoane pictate odată cu construirea bisericii, hainele preoțești vechi și ele și multe alte obiecte religioase care au fost bine îngrijite astfel încât vizitatorii care trec pragul bisericii rămân uimiți de simplitatea și frumusețea vremurilor de atunci și se întorc de fiecare dată cu mare drag aducând mulți alți prieteni. În prezent, biserica este îngrijită de o localnică.
.JPG)
Imagini
[modificare | modificare sursă].JPG)
.JPG)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .