Râul Crișul Alb
Râul Crișul Alb | |
Crișul Alb la Țărmure, județul Arad | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | Munții Apuseni |
Emisar | Crișul Dublu |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 236 km |
Debit mediu | 23,5 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | România: Județul Hunedoara, Județul Arad Ungaria: Comitatul Békés |
Afluenți de stânga | Valea Albă, Valea Laptelui, Plai, Buceș, Bucureșci, Luncoiu, Țebea, Vălișoara, Unguroiu, Valea Văleni, Birtin, Vața, Prăvăleni, Valea Mare, Valea Rea, Sighișoara Mustești, Bodești, Almaș, Chișindia, Canalul Morilor Gut, Cigher, Chișer, Canalul Morilor |
Afluenți de dreapta | Artan, Brad, Junc, Ribița, Baldovin, Obârșia, Ociu, Hălmăgel, Leasa, Valea Leucii, Glimea, Valea Ursului Talagiu, Tăcașele, Zimbru, Feniș, Crocna, Dumbrăvița, Craicova, Topasca, Sebiș |
Principalele localități traversate | România: Brad, Baia de Criș, Talagiu Gurahonț, Dieci, Sebiș, Ineu Sicula Chisineu Cris Varsand Ungaria: Gyula, Békés |
Modifică date / text |
Crișul Alb este un râu ce izvorăște din Munții Apuseni și străbate România și Ungaria prin depresiunile Brad, Gurahonț, Zărand, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest vărsându-se ulterior în Râul Crișul Dublu din Ungaria, unindu-se cu Crișul Negru. Pe o porțiune de 500 metri râul marchează frontiera româno-ungară.
Numele provine din forma latină atestată Crisola, care la rândul său poate proveni fie din adjectivul grecesc Χρισός : „aurit”, din cauza prundișului aurifer, fie din limba dacică, presupunând că etimonul krísos ar fi avut semnificația de „negru”[1], în care caz denumirea de Crișul Alb este un oximoron (Alb în cultura turcică este asociat vestului deci ar fi Crișul de Vest), iar cea de Crișul Negru un pleonasm (Negru în cultura turcică este asociat nordului deci ar fi Crișul de Nord).
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Crișul Alb la Crișan, județul Hunedoara
-
Crișul Alb la Zdrapți, județul Hunedoara
-
Crișul Alb la Brad, județul Hunedoara
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Katičic', Radislav. Ancient Languages of the Balkans, Part One. Paris: Mouton, 1976: 150.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
- Trasee turistice - județul Arad [1]
- Trasee turistice - județul Hunedoara [2]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- FOTO Legenda Crișurilor-Trei tineri au fost transformați în stană de piatră de Vâlva Comorii, iar drumul pe care au umblat a fost invadat de ape curgătoare, 13 aprilie 2013, Florina Barbu, Adevărul
Hărți