Romii din Ungaria
Romii din Ungaria Magyarországi cigányok | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
![]() | ||||||
Populație totală | ||||||
În 2011: 315.583 (3.16%) | ||||||
Regiuni cu populație semnificativă | ||||||
| ||||||
Limbi vorbite | ||||||
maghiară (92% în 2011), romani. | ||||||
Religii | ||||||
Romano-Catolici, Calvini-Reformați. | ||||||
Grupuri înrudite sau legate cultural | ||||||
Romii din România, Romii din Slovacia. | ||||||
Note | ||||||
Vezi și: Țigani, Limba romani, Ungaria. |
Romii din Ungaria sunt cel mai numeros grup etnic minoritar din Ungaria, cu o pondere de 3,16% din totalul populației stabile, conform recensământului din 2011. În cifre absolute, la recensământul din anul 2011 au fost înregistrate în Ungaria 315.583 de persoane de etnie romă.
Istorie[modificare | modificare sursă]

Țiganii au ajuns în Regatul Ungariei în secolele al XIV-lea–al XV-lea, refugiindu-se în urma cucerii Peninsulei Balcanice de către otomani. Prima prezență a romilor în Ungaria medievală a fost înregistrată într-o scrisoare a lui Mircea cel Bătrân în autonomia Țării Făgărașului; Viștea de Jos, Viștea de Sus și Arpașu de Jos fiind localități colonizate de romi. De asemenea, și în Brașov se dezvoltase deja o comunitate de romi. După cucerirea Ungariei centrale de către turci, mulți romi au emigrat în alte zone ale Europei.
În secolul al XVIII-lea împărăteasa Maria Terezia (care era și regină a Ungariei) a interzis folosirea denumiri maghiare de „Cigány” și a celei germane de „Zigeuner” (ambele traductibile prin „țigan”), înlocuindu-le cu termenul maghiar „Új magyar” („nou maghiar”). De asemenea ea a interzis căsătoriile aranjate între copii, specifice comunității rome, copiii fiind luați și crescuți în familii burgheze și țărănești. Iosif al II-lea a interzis ulterior folosirea limbii romani, romii renunțând la ea în favoarea limbii maghiare, și astfel a început un proces rapid de asimilare. În al Doilea Război Mondial, circa 28.000 de romi au fost uciși în Ungaria.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Cu toate că populația Ungariei se confruntă cu o îmbătrânire demografică și cu un spor natural de −2,1%, minoritatea romă este în continuă creștere, fiind caracterizată de o populație foarte tânără. Județele cu cel mai mare număr de romi sunt: Borsod-Abaúj-Zemplén (45.525) și Szabolcs-Szatmár-Bereg (25.612).[1] În 2001, 205.720 de cetățeni maghiari, iar în 2011, 315.583 (inclusiv cetățenii maghiari din afara granițelor Ungariei) s-au declarat de etnie romă. Organizațiile romilor au estimat că în Ungaria ar trăi de fapt între 450.000 și 1.000.000 de romi.[2][3][4]
Limbă[modificare | modificare sursă]

92% din romii din Ungaria folosesc ca limbă maternă maghiara. Restul de 8% vorbesc și dialectul central-sudic al limbii romani.
Cultură[modificare | modificare sursă]
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Elek Bacsik
- János Balogh(hu)
- János Balázs(hu)
- Margit Bangó(hu)
- Károly Bari(hu)
- David Beeri
- János Bihari
- Iva Bittová
- János Bogdán(hu)
- József Boldizsár(hu)
- Flórián Botos
- Robi Botos
- József Choli Daróczi(hu)
- György Cziffra
- Panna Czinka
- Júlia Csiki(hu)
- Pista Dankó
- Dávid Daróczi
- Peter Demeter
- Kálmán Dráfi(hu)
- Flórián Farkas(hu)
- János Farkas(hu)
- Mihály Fátyol(hu)
- Károly Fátyol(hu)
- Győző Gáspár(hu)
- László Gáspár(hu)
- József Holdosi
- Lívia Járóka
- Tamás Jónás(hu)
- Csaba Kállai(hu)
- Ernő Kállai(hu)
- Norbert Kalucza
- Orbán Kolompár(hu)
- Félix Lajkó(hu) (parțial)
- Marcia Nicole Lakatos (Barandshay)
- Menyhért Lakatos(hu)
- Sándor Lakatos
- Zoltán Mága(hu)
- Gyula Maka(hu)
- Ferenc Molnár(hu)
- Viktória Mohácsi
- Mónika Juhász Miczura
- Mary Notar
- Ibolya Oláh
- Béla Osztojkán(hu)
- Oszkár Ökrös(hu)
- Aladár Pege
- Tamás Péli(hu)
- István Pisont(hu)
- Aladár Rácz(hu)
- Jancsi Rigó
- Sándor Rostás(hu)
- György Rostás-Farkas(hu)
- Ferenc Snétberger(hu)
- Béla Szakcsi Lakatos(hu)
- István Szentandrássy(hu)
- Ilona Varga(hu)
- Mariska Veres
- Lajos Veres
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Népszámlálás 2001 – 4. Nemzetiségi kötődés – Központi Statisztikai Hivatal
- ^ Kimmelman, Michael (). „In Hungary, Roma Get Art Show, Not a Hug”. The New York Times. Accesat în .
- ^ Hungary's anti-Roma militia grows|csmonitor.com
- ^ „Stratégiai Audit 2005 - DEMOS Magyarország”. Arhivat din original la . Accesat în .