Sari la conținut

Rodelinda a longobarzilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rodelinda (secolul al VI-lea) a fost o regină a longobarzilor, având ca soț pe regele Audoin și mama lui Alboin.[1]

Rodelinda a fost prima soție a lui Audoin, pe atunci regent în numele regelui minor Walthari în perioada dintre 540 și 546/547, devenit ulterior rege cu drepturi depline până la o dată de după 552. Ea i-a dăruit acestuia un fiu, pe succesorul său Alboin.[2]

Nu se știe cu certitudine când a avut loc căsătoria Rodelindei cu Audoin. Cronicarul contemporan Procopius din Cezareea vorbește despre stabilirea unei căsătorii a lui Audoin cu o soră a lui Amalafrid, un principe de sânge regal amestecat ostrogot și thuringian. Logodna a fost pusă la cale de către împăratul bizantin Iustinian I la o dată undeva între 540 și 552, iar această nenumită soție ar putea fi acea Rodelinda amintită de către cronicarul longobard Paul Diaconul. Această teorie a întâmpinat obiecții, care merg pe ideea că respectiva căsătorie a avut loc în anii '30 ai acelui secol.[3] Alți savanți tind să accepte identificarea, sesizând importanța legăturii pe care regii longobarzi căutau să o stabilească cu Regalitatea ostrogotă, iar o astfel e căsătorie l-ar fi transformat pe Audoin într-un moștenitor legitim al tronurilor ostrogot și thuringian.[4]

O altă explicație asupra originilor Rodelindei este oferită de István Boná, care consideră că ea ar fi putut fi o prințesă bavareză, diferită de prințesa thuringină cu care Audoin s-ar fi logodit mai târziu.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ J. Jarnut, Storia dei Longobardi, 1995, p. 19.
  2. ^ J. Martindale, Prosopography, 1992, s. v. Audoin, p. 152 – 153.
  3. ^ J. Martindale, Prosopography; P. Amory, People and Identity in Ostrogothic Italy, 2003, p. 462.
  4. ^ H. Schutz, Tools, Weapons, and Ornaments, 2001, p. 79; F. Curta, The Making of the Slavs, 2001, p. 191.
  5. ^ I. Boná, A l'aube du moyen age, 1976, p. 25.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Patrick Amory, People and Identity in Ostrogothic Italy, 489 – 554, Cambridge, Cambridge University Press, 2003, ISBN 0-521-52635-3.
  • István Boná, A l'aube du Moyen Age: Gépides et Lombards dans le bassin des Carpates, Budapest, Corvina Press, 1974 [1976], ISBN 963-13-4494-0.
  • Florin Curta, The Making of the Slavs: History and Archaeology of the Lower Danube Region, c. 500 – 700, Cambridge, Cambridge University Press, 2001, ISBN 0-521-80202-4.
  • Jörg Jarnut, Storia dei Longobardi, Torino, Einaudi, 1982 [1995], ISBN 88-06-13658-5.
  • John R. Martindale (ed.), Prosopography of the Later Roman Empire - Volume III: A.D. 527 – 641, Cambridge, Cambridge University Press, 1992, ISBN 978-0521201605.
  • Herbert Schutz, Tools, Weapons and Ornaments: Germanic Material Culture in Pre-Carolingian Central Europe, 400 – 750, Leiden, Brill, 2001, ISBN 90-04-12298-2.