Rocca di Sciara
| Rocca di Sciara | |
  | |
| Poziția |  Provincia Trapani Italia |
|---|---|
| Coordonate | 37°49′40″N 13°54′30″E / 37.827877°N 13.908452°E |
| Suprafață | 400 ha  |
| Cod Natura 2000 | ITA020045[1] |
Modifică date / text  | |
Rocca di Sciara este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 400 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Centrul sitului Rocca di Sciara este situat la coordonatele 37°49′40″N 13°54′30″E / 37.827877°N 13.908452°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Rocca di Sciara a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 2 specii de plante și 41 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în decembrie 2015[2].[3][4]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată conține 7 habitate naturale: Tufărișuri termo-mediteraneene și de pre-deșert, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Păduri de stejar alb estice, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (2): Dianthus rupicola, Leontodon siculus
- păsări (41): ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), Alectoris graeca whitakeri, fâsă-de-câmp (Anthus campestris), lăstunul mare (Apus apus), Apus pallidus, acvilă de munte (Aquila chrysaetos), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), măcăleandru (Erithacus rubecula), Falco biarmicus, Falco naumanni, șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla coelebs), rândunică (Hirundo rustica), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Streptopelia turtur), graur (Sturnus vulgaris), silvie roșcată (Sylvia cantillans), Tachymarptis melba, sturz-cântător (Turdus philomelos), pupăză (Upupa epops)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 46 de specii de plante, 34 de specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 9 specii de mamifere, 9 specii de reptile.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018
- ^ a b DM 21/12/2015 - G.U. 8 del 12-01-2016
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Rocca di Sciara”. Accesat în .
- ^ a b „Rocca di Sciara”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .