Riksmål

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bjørnstjerne Bjørnson a fost cel care a introdus termenul „riksmål” în Norvegia, și cel care a fondat Riksmålsforbundet („Asociația Riksmål”)

Sub termenul riksmål se înțelege astăzi în primul limba norvegiană scrisă după normele stabilite de Det Norske Akademi („Academia Norvegiei”) și de Riksmålsforbundet („Asociația Riksmål”).

Limba riksmål de astăzi este continuarea regulilor oficiale pentru scrierea riksmål din 1907 și 1917, limbă care a fost numită în 1929 bokmål. În esență este identică cu ceea ce astăzi este versiunea moderată a limbii bokmål.

Riksmål/bokmål se bazează pe tradiția ortografică daneză din Norvegia și norvegienizarea limbii introdusă de lingvistul Knud Knudsen (1812-1895).

Daneza-norvegiană numită deseori dannet dagligtale („limbajul zilnic elegant”) a stat la baza regulilor de norvegienizare din 1907 și 1917.

Numele riksmål (ortografiat rigsmaal) a fost introdus de către Bjørnstjerne Bjørnson în 1899 după modelul danez.

Diferențe față de celelalte variante ale limbii norvegiene[modificare | modificare sursă]

  • doar două genuri (neutru și comun)
  • prezența unor adverbe pronominale (ex. hvorefter sau hvoretter, hvori) care nu există de loc în nynorsk și doar parțial în bokmål.
  • diferențe ortografice: riksmål a reținut h-ul mut, ex. hvalp (bokmål valp) („cățeluș”), hvirvel (bokmål virvel) („vertebră”).

Scriitori care au scris în varianta riksmål după 1939 (când au fost introduse regulile ortografice radicale bokmål)[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • André Bjerke: Dannet talesprog
  • Bjerke, André: Babels Tårn
  • Bjerke, André: Sproget som ikke vil dø
  • Bjerke, André: Hårdt mot hårdt
  • Bjerke, André: Hva er godt riksmål? – Spørsmål og svar
  • Sjur Brækhus (1956): Sprogstrid og lovsprog. Oslo: Universitetsforlaget
  • Tor Guttu(1992): Det levende ordet. Oslo: Riksmålsforbundet
  • Jan Erik Hansen: Frisprog – mer enn ord
  • Sigurd Hoel: Sprogkampen i Norge. En kriminalfortelling. Oslo: Riksmålsforbundet/Aschehoug
  • Lars Roar Langslet(1999): I kamp for norsk kultur: riksmålsbevegelsens historie gjennom 100 år Oslo: Riksmålsforbundet
  • Aksel Lydersen: Fra sprogstridens historie
  • Ernst Sørensen: Skriftsprog og folkemål
  • Sørensen, Ernst: Sprogstriden og dens åndelige bakgrunn
  • Leif Wærenskjold: Vi finner oss ikke i det
  • Arnulf Øverland: Riksmål, landsmål og slagsmål