Revolta din ghetoul Varșoviei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Revolta din ghetoul evreiesc al Varșoviei din 1943
Parte din Holocaustului și a celui de-al Doilea Război Mondial
Stroop Report - Warsaw Ghetto Uprising 06b.jpg
Informații generale
Perioadă 19 aprilie16 mai 1943
Loc Ghetoul Varșoviei Guvernământul General
52°14′46″N 20°59′45″E ({{PAGENAME}}) / 52.246111111111°N 20.995833333333°E
Rezultat Victoria germană
Beligeranți
Organizațiile de rezistență ale evreilor din ghetou  Germania nazistă
Conducători
Mordechaj Anielewicz

Paweł Frenkiel

Jürgen Stroop
Ferdinand von Sammern-Frankenegg
Efective
circa 600 luptători ŻOB și circa 400 luptători ŻZW, plus un număr de combatanți polonezi efectiv zilnic de 2,090 combatanți inclusiv 821 Waffen-SS
Pierderi
circa 13,000 persoane ucise pe loc, 56,885 deportați - majoritatea:civili necombatanți (estimări germane) cel puțin 17 uciși, 93 răniți (cifre germane)
Potrivit calculelor neoficiale în posesia lui Stroop, un total de 71,000 persoane au fost ucise pe loc sau deportate. Cei 16 morți de partea germană nu includ un număr de colaboratori forțați evrei.
Brigadeführer SS Jürgen Stroop (în centru), păzit de gărzi înarmate, priveşte cum ard blocurile din ghetou.

Revolta din ghetoul Varșoviei (în germană Aufstand im Warschauer Ghetto, în poloneză Powstanie w getcie warszawskim) a fost revolta armată a evreilor din ghetoul Varșovia din Polonia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împotriva efortului ocupanților naziști germani ai orașului de a deporta restul de populație evreiască a ghetoului în lagărul de exterminare Treblinka și lagărul de exterminare Majdanek. Insurgența a fost îndreptată împotriva germanilor și a colaboratorilor lor evrei și a început pe 18 ianuarie 1943. Cea mai semnificativă parte a revoltei a avut loc între 19 aprilie, când ghetoul a refuzat să se predea generalului de poliție Jürgen Stroop, care a ordonat, ca ghetoul să fie ars clădire după clădire, care s-a încheiat la 16 mai 1943, rezistența evreiască slab înarmată și slab aprovizionată a fost astfel zdrobită [1]. În total au fost uciși 13.000 evrei arși de vii sau sufocați de gazele de ardere. Stroop a raportat 110 victime (16 morți/93 răniți).[2]

Luptătorii evrei au fost sprijiniți în acțiunea lor disperată de activiști ai Rezistenței poloneze. A fost cea mai mare revoltă a evreilor din timpul Holocaustului.[3]

Evreii știau că revolta era condamnată la eșec și că supraviețuirea lor era puțin probabilă. Marek Edelman, singurul comandant ZOB supraviețuitor, a relatat ulterior, că inspirația lor de a lupta a fost de „a nu permite germanilor să aleagă ei momentul și locul morții noastre”. Potrivit Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite, revolta a fost „una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria poporului evreu”.[4]

Fondul revoltei[modificare | modificare sursă]

În 1939, autoritățile germane au început să concentreze populația evreiască a Poloniei de peste trei milioane de oameni în ghetouri extrem de aglomerate situate în marile orașe poloneze. În cel mai mare dintre acestea, Ghetoul din Varșovia, au fost adunați aproximativ 300.000–400.000 de oameni într-o zonă centrală densă, de 3,3 km2 a Varșoviei. Mii de evrei au murit din cauza bolilor rampante și a foametei sub conducerea ofițerilor SS Odilo Globocnik și Ludwig Hahn, încă înainte de a începe deportările în masă din ghetou în lagărul de exterminare Treblinka. SS a efectuat multe dintre deportări în timpul operațiunii cu numele de cod Grossaktion Warschau, între 23 iulie și 21 septembrie 1942. Chiar înainte de începerea operațiunii, „comisarul pentru relocare” german SS-Sturmbannführer Hermann Höfle a convocat o reuniune a Consiliului Evreiesc al Ghetoului, Judenrat și l-a informat pe liderul său, Adam Czerniaków, că va avea nevoie de 7.000 de evrei pe zi[8] pentru „relocarea în Est”.[5][6][7] Czerniaków s-a sinucis odată ce a devenit conștient de adevăratul scop al planului de „relocare”. Aproximativ 254.000–300.000 de rezidenți ai ghetoului au murit la Treblinka (cei mai mulți uciși direct) în timpul operațiunii de două luni.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ AFP: Ultimul conducător de la Revolta din ghetoul Varșovia, Marek Edelman a decedat la 2 octombrie 2009
  2. ^ Stroop (2009), pp. 25–30.
  3. ^ Revolte evreiești în lagăre și ghetouri, 1941-1944, Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA
  4. ^ Freilich, Miri; Dean, Martin (). „Warsaw”. În Geoffrey P., Megargee; Dean, Martin; Hecker, Mel. Ghettos in German-Occupied Eastern Europe. Encyclopedia of Camps and Ghettos, 1933–1945. 2. Tradus de Fishman, Samuel. Bloomington: United States Holocaust Memorial Museum. p. 459. ISBN 978-0-253-00202-0. 
  5. ^ Hillel Seidman (). The Warsaw Ghetto Diaries. Targum Press. p. 58. ISBN 978-1-56871-133-1. 
  6. ^ Mlynarczyk, Jace Andrzej (). „Treblinka – ein Todeslager der "Aktion Reinhard"”. În Musial, Bogdan. "Aktion Reinhard" – Die Vernichtung der Juden im Generalgouvernement (în germană). Osnabrück: Fibre. pp. 257–281. 
  7. ^ Court of Assizes in Düsseldorf, Germany. Excerpts From Judgments (Urteilsbegründung). AZ-LG Düsseldorf: II 931638.

Legături externe[modificare | modificare sursă]