Retragerea Armatei Mackensen din România în 1918
| Retragerea Armatei Mackensen din România în 1918 | |||
|---|---|---|---|
Parte din Participarea României la Primul Război Mondial,istoria Germaniei în Primul Război Mondial[*]  | |||
| Informații generale | |||
| |||
Modifică date / text  | |||
Retragerea Armatei Mackensen din România în 1918 s-a făcut în grabă prin Ungaria revoluționară, aflată într-o perioadă de tulburări și anarhie, sub comanda feldmareșalului August von Mackensen și prin Austria. Majoritatea militarilor armatei a ajuns în Germania. Doar o mică parte a acestora, printre care s-a aflat și comandantul suprem, a fost internată în Ungaria.[1]
Retragerea de pe teritoriul Munteniei[modificare | modificare sursă]
Efectivul trupelor de uscat existent înainte de retragere era de 200.000 de oameni. La 28 octombrie/11 noiembrie 1916 Regele Ferdinand a ordonat Armatei României să mobilizeze din nou. În aceeași zi, trupele generalului Berthelot au trecut Dunărea pe la Giurgiu și Guvernul României a trimis un ultimatum feldmareșalului Mackensen, ca să evacueze România cu trupele sale. Evacuarea a început a doua zi, pe 29 octombrie/12 noiembrie 1918.[2] Conform ordinului feldmareșalului, în timpul retragerii podurile și tunelurile găsite urmau să fie distruse.[1]
Retragerea prin Transilvania[modificare | modificare sursă]
Prin Articolul 11 al Convenției militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918, a fost stabilit un termen de 15 zile pentru traversarea Ungariei, comunicațiile telegrafice și poștale ale acesteia cu Germania urmând a fi făcute numai sub control Aliat.[3] Aceste dispoziții au fost nerealiste.[4]
La Brașov a fost consemnat un incident, în cadrul căruia trupele române au intrat în contact cu ariergarda Armatei Mackensen (Grupul de Est), care a încercat să opună rezistență în gară.[5]
În efortul său de a împiedica avansul trupelor române în Ardeal, guvernul ungar a încercat să trateze cu Armata Mackensen, ca aceasta să se opună trecerii armatelor române în Transilvania.[6]
| “ | Mackensen și-ar fi spus că a venit cu soldați în România și se întoarce acasă cu negustori traficanți de lucruri de ocazie[1] | ” |
— Günter Klein, 2008
| ||
Pe drumul retragerii, Armata Mackensen a început să se destrame treptat, soldații vânzând atât bunuri din inventarul propriei intendențe, cât și armele pe care le dețineau.[1]
În efortul său de a-și dota trupele aflate în curs de constituire sau reorganizare pe teritoriul transilvănean, Armata României a cumpărat cai de la militarii germani.[7]
Retragerea prin restul Ungariei[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d Klein, Günter; Ocupația germană în România din 1916-1918 în lumina memorialisticii germane despre Primul Război Mondial; Document, 4 (42)/ 2008 Arhivat în , la Wayback Machine.; p. 7; accesat la 18 decembrie 2020
- ^ Dabija, G. A.; Armata română în războiul mondial (1916 – 1918), vol. IV; Tip. „Lupta” N. Stroilă; București; 1937; p 671
- ^ en Military arrangements with Hungary, Convention signed at Belgrade 13 noiembrie 1918, regulating conditions for application in Hungary of armistice with Austria-Hungary of 3 noiembrie 1918; Effective from 13 noiembrie 1918, translation; 1919 For. ReI. (Paris Peace Conference, II) 183; Senate Document 147, 66th Congress, 1st session; pp. 21-22 (2-3 PDF) accesat la 18 decembrie 20202
- ^ Studiu istoric, Iancu, 2002; p. 22 (PDF)
- ^ Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Kirițescu, 1989, p. 413
- ^ Studiu istoric, Iancu, 2002; p. 25 (PDF)
- ^ Istoria războiului pentru întregirea României, vol. II, Kirițescu, 1989, p. 414
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Iancu, Gheorghe; Studiu istoric în Problema minorităților etnice din România în documente ale Societății Națiunilor (1923-1932); Ed. Argonaut; Cluj_Napoca; 2002; pp. 39-64; accesat la 18 decembrie 2020
- Kirițescu, Constantin; Istoria războiului pentru întregirea României- Ediția a III-a, vol. II; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1989; ISBN 973-29-0048-2
- Lectură suplimentară
- Niculae, Daniel Silviu; 1918. Reintrarea Romaniei in razboi; Ed. Miidecărți; 2018; ISBN 978-6069460894
- Preda, Dumitru; România în vâltoarea Marelui Război – Anul 1918 – de la Pacea de la București la cea de-a doua mobilizare a Armatei Române din Sub semnul Unirii. Campaniile armatei române pentru întregirea Țării 1916-1920; ISBN 978-973-32-1107-5; Ed. Militară; 2019
