Regiunea Autonomă Maghiară
| Regiunea Autonomă Maghiară Magyar Autonóm Tartomány (1952-1960) | |
| — Regiune a Republicii Populare Române — | |
 | |
| Țară | Republica Populară Română |
|---|---|
| Atestare |  |
| Dispariție | |
| Reședință | Târgu Mureș |
| Guvernare | |
| - Președinte Sfatului Popular | Gere Mihály |
| Suprafață | |
| - Total | 13,55 km² |
| Populație (1952) | |
| - Total | 730.000 locuitori |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Regiunea Autonomă Maghiară (în maghiară Magyar Autonóm Tartomány) a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române, înființată în anul 1952 (când a fost desființată regiunea Mureș și s-a reorganizat regiunea Stalin) și care a existat până în anul 1960, când a fost înființată regiunea Mureș-Autonomă Maghiară.
Istoric
[modificare | modificare sursă]
În 8 septembrie 1950, în baza Legii nr. 5[1] are loc prima reorganizare administrativă postbelică a României, după modelul sovietic și transformarea celor 58 de județe în 28 de regiuni și 177 de raioane. Doi ani mai târziu, în urma modificării legii[2], are loc o primă reorganizare a acestui sistem, în urma căreia, prin comasarea a zece raioane din fostele regiuni Mureș și Stalin, se înființează Regiunea Autonomă Maghiară.
Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Covasna și Harghita, precum și partea de est a județului Mureș. Regiunea Autonomă Maghiară avea aproximativ 13.550 km² și o populație de cca. 730.000 locuitori în special de etnie maghiară. Limbile oficiale ale regiunii au fost româna și maghiara[3].
Demografie
[modificare | modificare sursă]Bazat pe recensământul din 1956, 77,3% din populație erau maghiari (secui), 20,1% români, 1,5% romi, 0,4% germani și 0,4% evrei.
Vecinii Regiunii Autonome Maghiare
[modificare | modificare sursă]Regiunea Autonomă Maghiară se învecina:
- 1952-1956: la est cu regiunile Bacău și Bârlad, la sud cu regiunea Ploiești, la vest cu regiunile Stalin și Cluj, iar la nord cu regiunile Cluj și Suceava.
- 1956-1960: la est cu regiunile Bacău și Galați, la sud cu regiunea Ploiești, la vest cu regiunile Stalin și Cluj, iar la nord cu regiunile Cluj și Suceava.
Administrație
[modificare | modificare sursă]
La 2 ianuarie 1960 biroul executiv al PCR din Regiunea Autonomă Maghiară era format din: Lajos Csupor (prim-secretar), Ioan Bătaga, Mihály Szász, Zoltán Szövérfi, János Molnár (secretari), Ioan Cozma, Géza Fodor, István Jakab, Károly Török (directori pe secțiuni), László Lukács (președintele comitetului executiv al Consiliului Popular Regional), Mihály Gombos (președintele comitetului regional al PCR), Károly Király (prim-secretarul regional al Uniunii Tineretului Comunist), Sándor Csavar (președintele Comitetului Sindical Regional), István Vargancsik (prim-secretar al organizației PCR din municipiul Târgu Mureș), Mihály Kovács (comandantul regional al Miliției), István Valter (directorul școlii regionale de partid).
Raioanele Regiunii Autonome Maghiare
[modificare | modificare sursă]Regiunea Autonomă Maghiară a cuprins următoarele raioane:
- 1952-1956: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei[4], Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Târgu Secuiesc, Toplița
- 1956-1960: Ciuc, Cristuru Secuiesc[5], Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Târgu Secuiesc, Toplița
Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]
|
|
Regiunile Republicii Populare Române (1952-1960) | .svg){kind=small}
|
|---|---|---|
|
Regiunea Arad (până în 1956) | Regiunea Bacău | Regiunea Baia Mare | Regiunea Bârlad (până în 1956) | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Constanța | Regiunea Craiova | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Autonomă Maghiară | Regiunea Oradea | Regiunea Pitești | Regiunea Ploiești | Regiunea Stalin | Regiunea Suceava | Regiunea Timișoara | ||