Ragnar Lodbrok
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Ragnar Lodbrok | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al IX-lea d.Hr.  Scandinavia, Suedia |
| Decedat | secolul al IX-lea d.Hr. Northumbria, Regatul Unit |
| Părinți | Sigurd Hring[*] Álfhildr Gandálfsdótter av Álfheimr[*] |
| Căsătorit cu | Lagertha[*] Thora Borgarhjört[*] Aslaug[*] Svanloga[*] |
| Copii | Björn Ironside[*] Ubba[*] Hvitserk[*] Sigurd Snake-in-the-Eye[*] Ivar Ragnarsson Halfdan Ragnarsson[*] Rognvald Ragnarsson[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Rege | |
Modifică date / text  | |
_av_August_Malmström.jpg)
_-_cropped.png)
Ragnar Lodbrok ( în nordică veche: Ragnarr Loðbrók) a fost, conform legendei, un rege danez și suedez, erou viking a cărui existență însă nu a fost dovedită.
Cele mai multe detalii privind viața și activitatea lui sunt cunoscute din Saga scandinave. Se crede că Ragnar a trăit probabil în prima jumătate a secolului al IX-lea și a fost unul dintre cei mai influenți lideri militari din Danemarca, acesta ajungând să obțină titlul de conte, apoi cel de rege. Evenimente majore atribuite lui Ragnar sunt: atacul asupra Franciei Apusene, asediul și capturarea Parisului în anul 845 și un atac asupra Northumbriei în 865. În timpul celei din urmă, armata lui Ragnar a fost înfrântǎ, iar el luat prizonier, iar din ordinul regelui Ælla al II-lea, a fost aruncat într-o groapă cu șerpi veninoși, unde a murit în chinuri groaznice. Se crede că cucerirea Parisului a avut loc pe 28 martie 845, această zi este sărbătorită ca „Ziua lui Ragnar Lodbrok” de adepții cultului păgân asatru.
Conform sagăi, mai mulți fii ai lui Ragnar (Ivar Ragnarsson, Björn Braț de Fier și alții), în 867 au invadat Anglia anglo-saxonă, răzbunându-se pentru moartea tatălui lor și marcând astfel începutul cuceririi daneze a insulei. Fiii lui Ragnar l-au capturat, apoi l-au executat pe regele Ælla, care a fost executat printr-un mod numit "Blood eagle".
Surse și acuratețe istorică
[modificare | modificare sursă]În timp ce fiii lui Ragnar, Ivar Fără Os, Halfdan Ragnarsson, Björn Ironside, Ubba și Sigurd Șarpele-în-Ochi, sunt figuri istorice, opiniile cu privire la tatăl lor sunt împărțite. Mediul academic contemporan consideră majoritatea poveștilor despre el ca fiind ficțiune. Antropoloaga engleză Hilda Ellis Davidson a scris în 1979 că „Anumiți cercetători au ajuns în ultimii ani să accepte cel puțin o parte din povestea lui Ragnar ca fiind bazată pe fapte istorice.” În comentariul său la Gesta Danorum, lucrare scrisă de călugărul Saxo Grammaticus, Davidson observă că modul în care Saxo relatează legenda lui Ragnar în cartea a IX-a a Gestei pare a fi o încercare de a consolida multe dintre evenimentele și poveștile confuze și contradictorii cunoscute cronicarului în cadrul domniei unui singur rege, Ragnar. Acesta este motivul pentru care multe acte atribuite lui Ragnar în Gesta pot fi asociate, prin alte surse, cu diverse personaje, dintre care unele sunt mai sustenabile din punct de vedere istoric.
Candidații pe care cercetătorii preferă să-i asocieze cu „Ragnar” includ:
- Reginherus - care a asediat Parisul în 845;
- regele danez Horik I (d. 854);
- Regele Reginfrid (d. 814), un rege care a condus o parte a Danemarcei împreună cu fratele său Harald Klak , dar a fost expulzat de Horik I și frații săi și a căzut ulterior într-o bătălie împotriva lor;
- posibil Ragnall (Ragnvald sau Ragnar) din Analele Irlandeze.
