Râul subacvatic din Marea Neagră
Râul subacvatic din Marea Neagră este un curent de apă salină care curge prin Strâmtoarea Bosfor și de-a lungul fundului Mării Negre. Descoperirea acestui râu a fost anunțată la 1 august 2010 și a fost făcută de oamenii de știință de la Universitatea din Leeds. Acest râu este primul de acest gen din lume.[1]
Râul submarin constă în apă sărată care curge prin strâmtoarea Bosfor dinspre Marea Mediterană în Marea Neagră, unde apa are salinitate mai mică.[1]
Acest curs de apă s-a format acum circa 7500 de ani, când Bosforul și-a dezvoltat fluxul bidirecțional cu cele două sensuri la adâncimi diferite.[2]
Specialiștii mai descoperiseră anterior canale care se întind de-a lungul fundului oceanelor, pe care le-au observat prin scanarea cu sonarul. Unul din cele mai mari astfel de canale duce de la gurile Amazonului înspre largul Oceanului Atlantic.[1] Deși se bănuia că aceste canale ar putea funcționa ca niște râuri, abia prin descoperirea râului din Marea Neagră s-a confirmat acest fapt. Din cauza forței și imprevizibilității acestor cursuri de apă, ele au fost dificil de explorat direct.[3] O echipă de specialiști conduși de Jeff Peakall și Daniel Parsons de la Universitatea din Leeds a colaborat cu colegi de la Universitatea din Southampton(d), Universitatea Memorială a Newfoundlandului(d), și cu Institutul de Științe Marine(d) din Turcia. Echipa a folosit vehiculul Autosub3 de la Natural Environment Research Council(d) – un vehicul autonom submarin în formă de torpilă, de 7 metri lungime – pentru a se apropia cât mai mult cu putință de curent.[3] Ei au găsit că râul are 60 km lungime, până la 35 m adâncime și 1 km lățime. Deși este mai mic decât canalul de la gurile Amazonului, râul ce trece pe acolo transportă de zece ori mai multă apă decât Rinul. Apa curge cu o viteză de 6 km/h, și un debit de 22.000 m³/s. Dacă ar fi un râu de suprafață, ar fi al șaselea cel mai mare din lume.[1]
S-a constatat că acest râu conține caracteristici tipice unui râu de suprafață, cum ar fi maluri(d), câmpii sedimentare, cascade și repezișuri. O mare diferență față de apele de suprafață o constituie aceea că, la trecerea printr-un cot, se creează vârtejuri care se învârt în sens invers.[1] Râul funcționează ca un curent de densitate(d), deoarece transportă sedimente de-a lungul fundului mării, și are o salinitate mai mare decât apa din jur.[4]
Există și un canal secundar, la 6 km est de cel principal. El s-a format prin scurgeri intermitente, și a erodat câteva creste paralele cu malul.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 Gray, Richard (). „Undersea river discovered flowing on sea bed”. The Daily Telegraph. Accesat în .
- 1 2 Flood, Roger; Hiscott, Richard; Aksu, Ali (). „Morphology and evolution of an anastomosed channel network where saline underflow enters the Black Sea”. Sedimentology. Accesat în .
- 1 2 „Leeds researchers study undersea rivers with a yellow submarine”. University of Leeds. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Scientists find world's sixth largest river - at the bottom of Black Sea”. Oneindia News(d). . Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Un râu subacvatic uriaș a fost descoperit în Marea Neagră la România Liberă
- Mădălin Necșuțu - Râu subacvatic în Marea Neagră, cu debit de 10 ori mai mare decât cel al Rinului[nefuncțională – arhivă] la Curentul
- Un râu uriaș a fost găsit pe fundul Marii Negre
 | Acest articol din domeniul geografiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |