Presa din Oradea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Primul ziar profesionist din Oradea, Bihar, a apărut în anul 1862, sub patronajul lui Hügel Ottó și redactorul Gyõrffy Gyula. Între 1868 și 1870 același Hügel Ottó a înființat alte două ziare, respectiv Nagyváradi Lapok și Nagyvárad, punând astfel bazele presei scrise orădene. [1]

La 17 iunie 1874 Laszky Ármin înființează ziarul Szabadság, la care din anul 1900 va scrie poetul Ady Endre.[1]

Anul 1880 marchează începutul presei în limba română din Oradea, o dată cu tipărirea revistei culturale Familia, a lui Iosif Vulcan, revistă ce există și astăzi. Până în perioada interbelică se înființează alte peste 20 de ziare locale, atât românești cât mai ales maghiare. Cele mai importante ar fi Nagyváradi Napló (1898), Tavasz (1919), Cele Trei Crișuri (revistă de cultură din perioada interbelică a colonelului Bacaloglu).[1] [2]

În cei 45 de ani ai comunismului, presa orădeană a fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind cu adevărat profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum Familia sau Jurnal Bihorean s-au reînființat. Astăzi presa orădeană este reprezentată prin 6 cotidiene și reviste locale, două agenții de presă, 3 posturi locale de televiziune și 8 posturi de radio.[3]

Ziare Publicații


Ziare Agenții de presă

Televiziuni Televiziuni

Posturi de radio Posturi de radio locale

Note[modificare | modificare sursă]