Prae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Prae
PraeCluj.jpg
ProducătorITC Cluj-Napoca / Fabrica de Memorii Timișoara
TipMicrocalculator personal
An lansare1983
Scos din fabricație1988
ProcesorZ80
VariantePrae-T, Prae-L, Prae-M
Frecvență procesor2,5 MHz
Memorie ROM2 - 16 kB
Memorie RAM16 - 48 kB
Memorie video8kB
Tastaturătaste de cauciuc
Mod text28x32
Mod grafic256×256 px
CuloriCreat pentru televizoare alb-negru
SunetDifuzor încorporat în tastatură
Porturi I/Oserial, casetofon, tv, expansiune
Perifericecasetofon, floppy 5'1/2, imprimanta
Sistem de operarePRAE-BASIC
Software?
Dimensiuni (L×l×g)?
Greutate?

Prae („început”, în limba latină) este un microcalculator personal românesc produs la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC), filiala Cluj-Napoca, în anii 80 (cca. 200 bucăți).

Cercetările și procedurile de fabricare au fost conduse de Miklós Patrubány, calculatorul Prae 1000 fiind lansat la finalul anului 1983 și băgat în producția de serie.[1]


PRAE[modificare | modificare sursă]

Configurația standard a sistemului PRAE PRAE este primul microcalculator personal de concepție românească, destinat în primul rând elevilor. A fost proiectat de către o echipă a Institutului de Tehnică de Calcul din Cluj-Napoca sub conducerea inginerului Miklós Patrubány. În limba latină, præ (citit pre) înseamnă început, acest termen subliniind întâietatea lui PRAE pe piața românească, dar și speranța autorilor că producția de microcalculatoare personale din România va continua.

PRAE a fost asimilat în producția de serie în cursul anului 1985, la Fabrica de Memorii și Componente Electronice pentru Tehnica de Calcul din Timișoara (FMCETC), însă după numai un an producția a fost sistată. Centrala Industrială de Electronică și Tehnică de Calcul a decis între timp continuarea fabricării în exclusivitate a modelelor compatibile Spectrum (între care HC 85, TIM-S) și IBM PC (Felix PC), iar PRAE nu se încadra în niciuna dintre aceste categorii.

Calculatoarele PRAE, alături de calculatoarele aMIC, au echipat nu doar fabricile și întreprinderile de stat ale României, ci și laboratoare școlare și universitare. Între primele unități de învățământ care au realizat în 1985 laboratoare de calculatoare echipate cu PRAE și aMIC se numără liceele Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Spiru Haret și Gheorghe Lazăr din București, Universitatea Brașov și Facultatea de Medicină din Târgu Mureș. Tot cu aceste calculatoare au fost organizate primele tabere de calculatoare pentru elevi și studenți: la cabana Baciu din județul Brașov (ianuarie 1985), la sediul ITC București (iunie 1985), la Brașov, pe malul mării, la Poiana Soarelui, județul Brașov (vara lui 1985), la Voineasa, Predeal și Gălăciuc (1985-1986).

PRAE-1000[modificare | modificare sursă]

Prototipul PRAE-1000 Prototipul calculatorului PRAE a purtat indicativul 1000. Sistemul a fost anunțat în toamna anului 1983, iar în cadrul sesiunii de la Bușteni a Cercului utilizatorilor de microcalculatoare și terminale programabile, ținut în noiembrie 1983, a fost prezentat public. La concepția și finalizarea calculatorului au mai contribuit ing. Pop Baldi și matematician Nicușor Socaciu (partea de hardware și software), Liviu Derveșteanu (design-ul carcasei), ing. Emil Precup (tastatura) și ing. Eugen Lupu și ing. Ion Ciascai (interfața cu casetofonul).

PRAE-1000 era construit în jurul microprocesorului Z80 (cu viteza de 2,5 MHz) și avea 16 kB memorie RAM și 16 kB memorie EPROM. Dispozitivul de afișare era televizorul alb-negru, care putea fi conectat prin intermediul mufei de antenă. PRAE-1000 putea lucra atât în mod text (32×30 caractere), cât și în mod grafic (la o rezoluție de 256×256 pixeli), însă doar monocrom, fără nuanțe intermediare între alb și negru. Tastatura calculatorului era ultraplată, cu 40 de taste circulare care funcționau la simpla atingere. Fiecare tastă era garantată pentru un milion de apăsări. Stocarea datelor se făcea pe casetă, la o densitate a înregistrării de 1200 baud. Pentru metoda de înregistrare/redare a datelor pe/de pe banda magnetică, ing. Ion Ciascai a obținut brevetul de invenție nr. 91141/26.06.1986. Sursa de alimentare și puntea redresoare erau interne; tot în interior exista și un mic difuzor pentru semnalarea sonoră a erorilor.

PRAE-1000 mai prezenta extensie de magistrală și interfață RS 232, care ofereau posibilitatea conectării sale cu alte sisteme (M18, M118, Coral, Independent I 106 etc.) sau folosirea pe post de terminal inteligent.

Limbajul de programare rezident (stocat în memoria ROM) al calculatorului era o versiune specială a limbajului BASIC, numită BASIC-PRAE, compatibilă cu standardul Darmouth. BASIC-PRAE lucra în aritmetică de dublă precizie (cu 10 cifre semnificative) și avea viteză sporită de lucru.

PRAE-1000 mai prezenta și alte facilități: autotest la pornire, verificându-și astfel memoriile, afișarea și tastatura, flexibilitate hardware, deoarece putea simula — fără modificări hardware — aproape orice sistem bazat pe microprocesoarele Intel 8080 sau Z80, și depanare și întreținere ușoară, deoarece un calculator PRAE-1000, conectat la altul deranjat prin intermediul interfeței RS 232, putea determina locul defecțiunii.

Dimensiunile prototipului erau de 29×32×4 cm, iar greutatea totală era de aproximativ 0,9 kg.

Primele trei sisteme PRAE-1000 au fost comercializate în 1983 către IMASA Sfântu Gheorghe și CCP Aiud.

Modelul de serie al PRAE. Modele ulterioare[modificare | modificare sursă]

{{#ev:youtube|JFgpRFJ7cL4|250}}

După asimilarea în vederea producției de serie a calculatorului PRAE, acesta a fost realizat în diverse configurații, potrivit utilizătii sale:

  • PRAE-T, destinat tineretului și maselor largi, folosește o configurație minimă: afișare pe ecranul televizorului și salvarea datelor pe casetă.
  • PRAE-L, destinat laboratoarelor de cercetare și proiectare și învățământului.
  • PRAE-M, configurația maximală, având o unitate duală de disc flexibil de 5¼ inci, o miniimprimantă de 40 de caractere, sistem de operare orientat pe disc și până la 64 kB de memorie RAM.

Modelele prezentau compatibilitate de jos în sus (adică aplicațiile elaborate pe un model inferior funcționau și pe modele superioare), iar la cerere modelele inferioare puteau fi upgradate prin simpla adăugare a unor componente electronice pe placa de bază.

Din punct de vedere al aspectului fizic, au fost operate schimbări asupra carcasei (fantele de aerisire) și a tastaturii (din ultraplată cu taste rotunde a devenit plată cu taste dreptunghiulare).

Ca software rezident, reținut în EPROM, PRAE prezintă un monitor simplu, interpretorul BASIC-PRAE v. 3.5, îmbunătățit pentru a lucra în aritmetică de dublă precizie cu 11 cifre semnificative, interfața cu tastatura, mașina de scris și casetofonul, și generatorul de caractere.

În iunie 1988 au fost prezentate două noi modele de PRAE:

  • PRAE-MAX, având o rezoluție grafică de 256×256 pixeli, 36 kB memorie RAM, posibilitatea cuplării unităților de discuri de 5¼ inci sau 8 inci; era compatibil cu sistemele CP/M versiunea 2.2.
  • PRAE-PHOENIX, compatibil atât cu vechiul PRAE-M cât și cu sistemele Sinclair Spectrum.

Aceste prototipuri nu au intrat niciodată în producția de serie.

Note[modificare | modificare sursă]

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/PRAE