Portul Pireu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Portul Pireu
—  port maritim[*]​  —

Map
Portul Pireu (Grecia)
Poziția geografică în Grecia
Coordonate: 37°56′31″N 23°38′10″E ({{PAGENAME}}) / 37.941896°N 23.636127°E
Țară Grecia
Agenție guvernamentală[*]​Apokentromeni Dioikisi Attikis[*][[Apokentromeni Dioikisi Attikis |​]]
Periferie[*]​ Attica[*]​
Unitate regională[*]​Perifereiaki Enόtita Peiraios[*][[Perifereiaki Enόtita Peiraios (regional unit of Attica region in Greece, part of Athens urban area)|​]]
Comună[*]​Dimos Peiraios[*][[Dimos Peiraios (municipality in Athens, Greece)|​]]
Oraș marePireu
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Portul Pireu este cel mai mare port grec și unul dintre cele mai mari porturi din Marea Mediterană și din Europa.

Portul Pireu a servit ca port al Atenei încă din antichitate.[1][2] Astăzi, Portul Pireu este un angajator important în regiune și este operat de către Autoritatea Portuară Pireu S.A. (PPA).

Cu aproximativ 18,6 milioane de pasageri Pireu a fost cel mai aglomerat port de pasageri din Europa în 2014.[3] Începând din 2009 capacitatea de manipulare a containerelor a crescut rapid. Prin Pireu a trecut în 2016 o cantitate de mărfuri de 3,67 milioane TEU (2015: aproximativ 3,32 milioane TEU).[4][5][6][7] Potrivit listei alcătuite de Lloyd cu primele 100 de porturi de containere din 2015 Pireul s-a clasat pe locul 8 în Europa și pe locul 3 în Marea Mediterană.[8]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Portul în 1892.
Planul de renovare al portului Pireu (1913).

Până în mileniul 3 î.Hr., Pireul era o insulă stâncoasă legată de continent printr-o fâșie joasă de pământ care era inundată de apa mării în cea mai mare a anului. Începând din acea perioadă zona a început să se colmateze și inundațiile au încetat, permițând astfel legătura permanentă a Pireului de Attica și amenajarea porturilor sale, portul principal Cantharus și porturile mai mici Zea și Munichia. În anul 493 î.Hr., Temistocle a început să fortifice orașul Pireu și mai târziu i-a sfătuit pe atenieni să profite de potențialul strategic al porturilor naturale. În 483 î.Hr., flota ateniană a părăsit vechiul port Phaleron și s-a mutat la Pireu, remarcându-se în Bătălia de la Salamina între orașele-state grecești și perși în 480 î.Hr. În următorii ani, Temistocle a inițiat construcția portului și a amenajat adăposturi pentru nave (neosoikoi), în timp ce Zidurile Temistocleene au fost finalizate în 471 î.Hr., transformând astfel Pireul într-un mare port militar și comercial, care a servit ca bază permanentă a puternicei flote ateniene. Cu toate acestea, în secolul al IV-lea î.Hr. a început o lungă perioadă de declin pentru Pireu; portul a fost folosit doar ocazional de flota bizantină și orașul a fost în mare parte părăsit în timpul ocupației otomane a Greciei.

Prezent[modificare | modificare sursă]

În 2002 PPA și guvernul grec au semnat un contract de concesiune. Guvernul grec a concesionat terenurile, clădirile și facilitățile din zona portuară către Autoritatea Portuară Pireu pe o perioadă de 40 de ani. În 2008 durata contractului de concesiune a fost modificat de la 40 la 50 de ani. Prin această modificare, contractul de închiriere ar urma să se încheie în 2052.[9]:42

Deoarece criza datoriei publice din Grecia a început la sfârșitul anului 2009, guvernul grec a planificat să privatizeze cât mai multe active de stat. Aceste active sunt considerate a fi în valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro. Unul dintre aceste active este portul Pireu.[10]

În octombrie 2009, Grecia a închiriat jumătate din portul de containere de la PPA către China Ocean Shipping (Group) Company (pe scurt: COSCO) pentru 35 de ani. Pentru prezența sa în port COSCO plătește 100 de milioane de euro în fiecare an.

În 10 august 2016 COSCO deținea o cotă de 51%, Fondul de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene 23,14 % și alți investitori 25,86 % din Autoritatea Portuară Pireu.[11]

Terminale[modificare | modificare sursă]

Terminalul de containere[modificare | modificare sursă]

Portul de containere este format din trei terminale:

  • Terminalul 1 cu o capacitate totală de 1 milion de TEU,
  • Terminalul 2, cu o capacitate totală de 3 milioane de TEU și
  • Terminalul 3, finalizat în 2016, cu o capacitate totală de aproximativ 2,7 milioane de TEU.

Capacitatea totală este acum, prin urmare, de 6,7 milioane de TEU.[12]

Terminal Cargo[modificare | modificare sursă]

Terminalul cargo are o suprafață de depozitare de 180.000 de m2 și o capacitate de trafic anual de 25.000.000 tone.

Terminale auto[modificare | modificare sursă]

Portul Pireu are trei terminale auto cu o lungime totală de 1,4 km, o suprafață de teren de 180.000 de m2, capacitate de stocare de 12.000 de mașini și o capacitate de transbordare de 670.000 de unități pe an.[13]

În 2007, terminalul auto a fost tranzitat de 260.605 de camioane, 612.840 de autoturisme și 9.920 de autobuze.

Terminal de pasageri[modificare | modificare sursă]

Nava de croazieră Costa Victoria în portul Pireu.

Portul Pireu este mai mare port de pasageri din Europa și unul dintre cele mai mari porturi de pasageri din lume, cu un trafic total de 21.522.917 de persoane în 2007 și 18.635.495 în 2014.

Traficul de pasageri între 2003 - 2007
Ani 2003 2004 2005 2006 2007
Pasageri autohtoni 11.713,269 11.159.274 11.484.763 11.668.647 11,572,678
Pasageri feribot
 8.397.292 8.393.053 7.977.880 7.636.426 8,395,492
Pasageri străini 823.339 757.552 925.782 1.202.190 1,554,747
Trafic total 20.933.900 20.255.879 20.388.425 20.507.263 21,522,917

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Στρατηγική - Όραμα” (în Greek). Piraeus Port Authority S.A. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Hellander, Paul (). Greece. Lonely Planet. ISBN 1-74104-656-4. 
  3. ^ „World Container Traffic Data 2015” (PDF). International Association of Ports and Harbors (IAPH). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Bruce Barnard (). „Piraeus growth outpaces most European ports”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  5. ^ PPA (). „ANNUAL FINANCIIAL REPORT FOR THE YEAR ENDED DECEMBER 31, 2015”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  6. ^ COSCO Pacific Limited (). „ANNUAL RESULTS ANNOUNCEMENT FOR 2015” (PDF). Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  7. ^ COSCO Shippinh Ports Limited (decembrie 2016). „Monthly Container Throughput”. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  8. ^ „Lloyd's List Home Page”. Lloyd's List. 
  9. ^ „PPA: Annual Financial Report 2016”. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ Fu Jing (). „COSCO eyeing further Piraeus port investment”. chinadaily.com.cn. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  11. ^ PPA (). „Piraeus Port Authority S.A. - Shareholders”. Arhivat din original la . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  12. ^ „Ας γνωρίσουμε το Ικόνιο (δηλαδή το εμπορικό Λιμάνι του Πειραιά - έδρα της COSCO στην χώρα μας)”. mixanikosose.blogspot.nl. 
  13. ^ „Car Terminal”. Olp.gr. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Portul_Pireu&oldid=15595105