Picine

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ciocănitoare
Sphyrapicus nuchalis1.jpg
Sphyrapicus nuchalis
Clasificare științifică
Supradomeniu[*]Biota
Supraregn[*]Eukaryota
RegnAnimalia
SubregnBilateria
Infraregn[*]Deuterostomia
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
Infraîncrengătură[*]Gnathostomata
Supraclasă[*]Tetrapoda
ClasăAves
Subclasă[*]Neognathae
Supraordin[*]Neoaves
OrdinPiciformes
FamiliePicidae
Subfamilie
Picinae[1]
Leach, 1820

Ciocănitoarea este una din cele mai cunoscute păsări din lume. Acestea reprezintă subfamilia Picinae a familiei Picidae, și sunt cunoscute aproximativ 200 specii de ciocănitori. Acestea sunt cele mai inteligente păsări după corbi.

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

Picidele cuprind circa 201 de specii, ele au cea mai bună specializare pentru locomoția prin cățărare pe trunchiurile arborilor care este realizată cu ajutorul ghearelor puternice, curbate și ascuțite. Ciocănitoarele au limba lungă de formă cilindrică, care este cleioasă, protractilă, prevăzută cu peri, cu ajutorul ei scoate larvele sau insectele din galeriile truchiurilor. Penele aripilor și în special cele ale cozii sunt rigide, coada servind ca punct de sprijin la cățăratul pe trunchiuri. Ciocul păsării este conic, ascuțit cu ajutorul ei ciocănitoarea sapă în lemnul arborilor galeria pentru cuib, sau lărgește galeria din truchi unde se ascund insectele. In general picidele sunt păsări de talie mare, putând atinge mărimea unui corb. Cele mai multe specii de ciocănitori sunt păsări sedentare, care se deplasează pe distanțe mici, nefiind zburătoare bune. In Africa și America unele specii trăiesc pe sol. In timpul reproducerii masculii multor specii produc un zgomot puternic prin ciocănirea unei ramure uscate cu ciocul. Hrana este constituită mai ales din insecte și larve dar consumă și semințe și fructe. Unele specii fac depozite de hrană pe timpuri neprielnice. Prin distrugerea insectelor dăunătoare, ele sunt foarte utile în pomicultură sau silvilcultură. Ciocănitoarele trăiesc și în regiunile cu climă temperată, dar cele mai multe trăiesc în America de Sud și Indonezia.

Habitat[modificare | modificare sursă]

Cel mai mult în America în pădurile de foioase și sezonifere, ca de exemplu specia Picoides arcticus.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Femele depune 3 -8 ouă albe în cuibul săpat de ele în lemnul arborilor. Clocesc ambii părinți, care vor hrăni puii împreună, până când aceștia pot să zboare. Când puii devin apți pentru zbor ei vor fi alungați din cuib de părinți.

Comunicarea[modificare | modificare sursă]

Hrana[modificare | modificare sursă]

Ele mănâncă insecte pe care le găsesc în trunchiurile sau pe frunzele copacilor si larve.

Lista speciilor de ciocănitori[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ciocănitoare
Wikţionar
Caută „Ciocănitoare” în Wikționar, dicționarul liber.