Sari la conținut

Pharamond

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pharamond
Date personale
PărințiMarcomer Modificați la Wikidata
CopiiClodio Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Merovingiană
Rege al francilor Modificați la Wikidata

Pharamond (c. 370 - c. 430) este considerat primul rege al francilor salieni, deși eposibil ca el să fie o personalitate legendară, nu istorică. E posibil să fi fost finul lui Marcomer.

Dinastia Merovingiană
Regi ai tuturor francilor
Regi ai Neustriei
Regi ai Austrasiei
Pharamond 410-426
Clodio 426-447
Merovech 447-458
Childeric I 458-481
Clovis I 481 - 511
  Childebert I 511-558
  Chlothar I 511-561
  Chlodomer 511-524
  Theuderic I 511-534
    Theudebert I 534-548
    Theudebald 548-555
Clotaire I 558-561
  Charibert I 561-567
  Chilperic I 561-584
    Clotaire al II-lea 584-629
  Guntram 561-592
    Childebert al II-lea 592-595
    Theuderic al II-lea 595-613
    Sigebert al II-lea 613
  Sigebert I 561-575
    Childebert al II-lea 575-595
    Theudebert al II-lea 595-612
    Theuderic al II-lea 612-613
    Sigebert al II-lea 613
Clotaire al II-lea 613-629
  Dagobert I 623-629
Dagobert I 629-639
  Charibert al II-lea 629-632
    Chilperic 632
  Clovis al II-lea 639-658
    Chlothar al III-lea 658-673
    Theuderic al III-lea 673
    Childeric al II-lea 673-675
    Theuderic al III-lea 675-691
  Sigebert al III-lea 634-656
     Childebert cel Adoptat      656-661
    Chlothar al III-lea 661-662
     Childeric al II-lea 662-675
     Clovis al III-lea 675-676
     Dagobert al II-lea 676-679
Theuderic al III-lea 679-691
Clovis al IV-lea 691-695
Childebert al IV-lea 695-711
Dagobert al III-lea 711-715
Chilperic al II-lea 715-720
  Clotaire al IV-lea 717-720
Theuderic IV 721-737
Childeric al III-lea 743-751


Izvoarele târzii scriu despre o anumită legenda despre alegerea sa ca rege - după moartea lui Sunno, fratele său Marcomer, lider al triburilor amsivarii și chatti, triburi germanice, a propus francilor să aibă doar un singur rege, contrar tradiției lor. Cronica anonimă, Liber Historiae Francorum, ne spune că astfel Pharamond, numit fiu al lui Marcomer, devine primul rege, începând tradiția regilor cu părul lung al francilor. După moartea sa, francii păstrează într-adevăr noua tradiție alegându-l pe fiul său, Clodio, următorul rege.

Din cauză că Pharamond este atestat atât de târziu, abia în sec. 8, istorii îl consideră mai mult o figură legendară decât una istorică. Spre exemplu, Sf. Grigore din Tours atestă că în acel secol mai mulți regi franci domneau simultan ulterior. Chiar dacă am presupune că acel Pharamond a existat, nu putem ști dacă a fost recunoscut rege, fiindcă și după Clovis I, care e mai aproape de poziția de a fi primul rege al Francilor, regatul său a fost împărțit între moștenitori ce conduceau simultan.

Mitul lui Pharamond a devenit ulterior sursă de inspirație pentru noi legende și romane. Un exemplu în acest sens este istoria despre Pharamond, inventată de Martin Bouquet.

În 420, se pare că și-a dus oamenii dincolo de râul Rin, separându-și tribul de majoritatea francilor ripuarieni de lângă Köln. Lui Pharamond i-a succedat fiul său Clodio. Soția sa se numea Argotta.


Pharamond este menționat ca Rege al Franței în proza Tristan, apoi ca și creatorul legiii salice prin care femeile erau excluse de la tron, în "Henry V" de William Shakespeare și într-o carte comică numită "Sandman" (Moș Ene) scrisă de Neil Gaiman.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]