Peștera de pe Piciorul Babelor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Peștera de pe Piciorul Babelor
Generalități
Localizare comuna Moroeni, județul Dâmbovița
Adâncime+ 123 m
Lungime91 m
Altitudine- 14,9 m.d.M.
Coordonate45°24′23″N 25°27′39″E
Descoperire1982
GeologieConglomerate
Număr de intrări1
Observațiipestera gravitationala

Peștera de sub Piciorul Babelor este o peșteră formata din conglomerate din Munții Bucegi.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Plecăm pe traseul turistic ce se îndreaptă de la cabana Babele (2206 m altitudine) spre hotelul Peștera. Chiar înainte de a sosi la marginea abruptului numit Cimitirul Elefanților, denivelare inconfundabilă de circa 20 m, vizibilă tocmai din versantul apusean al Bucegilor, de o parte și cealaltă a potecii se află intrările în Peștera de pe Piciorul Babelor (dreapta, într-o mică depresiune de circa zece metri diametru, aflată cu 8 m mai sus de traseul marcat) și în Avenul de sub Babele (stânga, printre denivelările sterpe a ceea ce s-a dorit a fi pârtie de schi).

Formare[modificare | modificare sursă]

Peștera de pe Piciorul Babelor este o cavitate formata ca urmare a tracțiunii exercitate de forța gravitațională asupra abruptului din apropiere. Astfel au apărut, în urma ruperii stratelor de rocă, spații subterane paralele cu abruptul, orientate de la sud-est la nord-vest, penetrabile pentru om. Privind de pe poteca turistică se observă, spre sud, în mod evident, fisura paralelă cu abruptul, lungă de zeci de metri.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Peștera de pe Piciorul Babelor este o peșteră din Munții Bucegi descoperită pe 20 iunie 1982 de Ștefan Vârlan. O săptămână mai târziu ea era explorată și cartată de Ică Giurgiu, Ștefan Vârlan, Manus Vișan: 91 m dezvoltare, 14,9 m denivelare, extensie plan 37,2 m. Intrarea se află la 2030 m altitudine. Galeria ce se profilează nu pare și nu este într-adevăr prea îmbietoare ca aspect. Ea se ramifică într-un parcurs superior și unul descendent, care joncționează spre partea terminală a cavității. În prima jumătate a peșterii apare evident conglomeratul pentru ca apoi spațiile să se dezvolte în gresie.

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Cercetări Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, București, Clubul Național de Turism pentru Tineret
  • Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu, Costel Roman - Două cavități pe Piciorul Babelor - Buletin speologic, 11, 1987, paginile 175-184, București, Federația Română de Turism-Alpinism