Sari la conținut

Pavel Tebeul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Pavel din Teba)
Pavel Tebeul
Date personale
Născut227 d.Hr. Modificați la Wikidata
Egipt Modificați la Wikidata
Decedat342 d.Hr. (115 ani) Modificați la Wikidata
Thebaid⁠(d), Egipt Modificați la Wikidata
Ocupațiecălugăr Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteLimba coptă
Limba greacă comună Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare15 ianuarie[1][2][3]
15 ianuarie[3][4]
15 ianuarie[4]  Modificați la Wikidata
Sfinți
Pavel Tebeul, pictură de José de Ribera (sec. al XVII-lea)

Pavel Tebeul (n. 227 d.Hr., Egipt – d. 342 d.Hr., Thebaid⁠(d), Egipt) a fost unul din primii asceți creștini din Egipt. Este sfântul patron al Ordinului paulin. În istoria monahismului este considerat drept primul eremit sau pustnic, prăznuit de creștinătatea apuseană în 10 ianuarie, iar de cea răsăriteană în 15 ianuarie.

Cuviosul Pavel era din Egipt, din Tebaida de Sus, fiind bogat și învățat. A fugit în pustie în timpul persecuției lui Decius (250-253) din 250 – aflând că unchiul său, ca să-i ia averea, intenționează să-l dea pe mâinile prigonitorilor – și a rămas mai pe urmă pentru toată viața în deșert.

Sfântul Antonie cel Mare, auzind despre el, l-a căutat în pustie, și, găsindu-l, a povestit apoi despre viața lui îmbunătățită, locul anevoios în care trăise și celelalte osteneli pe care le-a făcut în viața lui de 114 ani, din care 91 și i-a petrecut în pustie.

Dar viața lui în detaliu a scris-o mai târziu Ieronim. Aceasta însă este considerată mai mult o operă literară decât una istorică.

Din imnografia slujbei sfântului Pavel Tebeul

[modificare | modificare sursă]
"Săvârșind trecerea cea secetoasă a vieții, purtătorule de Dumnezeu, ai cufundat pe vrăjmașii cei netrupești în căința lacrimilor tale, cuvioase Pavel, părintele nostru; și primind har de minuni, roagă-te neîncetat pentru noi." (Condacul preacuviosului Pavel, glasul al 2-lea)
"Cu razele faptelor bune ai alungat în chip arătat negura patimilor, Părinte, primind în inima ta luminarea Duhului." (stihira a doua, cântarea a 3-a, canonul cuviosului Pavel, alcătuit de Ioan Damaschinul; în: Mineiul pe ianuarie, ed. 1954)
"Cu focul dragostei lui Hristos ai ars spinii patimilor și pe tine te-ai arătat, Părinte, lăcaș Duhului." (stihira a doua, cântarea a 4-a, canonul cuviosului Pavel Tebeul)
  1. ^ Breviarium Romanum, editio princeps (MLCT 3). Monumenta Liturgica Concilii Tridentini (în latină) (ed. 2). . p. 11. ISBN 88-209-2868-X. OL 18248121M. Wikidata Q98784478. 
  2. ^ José Antonio Goñi Beásoain de Paulorena (). „El calendario romano tridentino tras su promulgación y sus primeras modificaciones (1568–1602)” (PDF). Ephemerides Liturgicae: commentarium trimestre de re liturgica. 125: 323. Wikidata Q104558247. 
  3. ^ a b José Antonio Goñi Beásoain de Paulorena (). „La evolución del Calendario Romano durante los siglos XVIII y XIX” (PDF). Ephemerides Liturgicae: commentarium trimestre de re liturgica. 126: 48. Wikidata Q104622720. 
  4. ^ a b José Antonio Goñi Beásoain de Paulorena (). „El último período de la historia del calendario tridentino: los inicios de su reforma (1904–1960)” (PDF). Ephemerides Liturgicae: commentarium trimestre de re liturgica. 126: 278–279, 292. Wikidata Q98785032. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]