Pata, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pata
—  Sat  —
ApahidaHarta.jpg
Pata se află în România
Pata
Pata
Pata (România)
Localizarea satului pe harta României
Pata se află în Județul Cluj
Pata
Pata
Pata (Județul Cluj)
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°43′37″N 23°44′49″E46°43′37″N 23°44′49″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Apahida

SIRUTA55749
Atestare1229

Altitudine377 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total539 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407041
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Pata (în maghiară Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în comuna Apahida din județul Cluj, Transilvania, România.

Pata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Istoric[modificare | modificare sursă]

Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

  • Așezarea preistorică (intravilan).
  • Tumulii [3] preistorici din punctul “Coasta Feleacului”.
  • Așezarea romană din punctul “Pusta grofului”.

În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români).

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica Ortodoxă. Biserica Romano-Catolică.

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.

Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[4] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.

Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  3. ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.
  4. ^ Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană, Cluj-Napoca, 1996