Pasajul Basarab

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pasajul Basarab
Pasajul Basarab
Pasajul Basarab noaptea
44°26′52″N 26°3′51″E / 44.44778°N 26.06417°E / 44.44778; 26.06417
Nume oficial Pasajul Suprateran Basarab
Benzi de trafic 4
Traversează Râul Dâmbovița, calea ferată a Gării de Nord
Locație București, România
Tip Pasaj suprateran
Deschiderea principală 18 iunie 2011
Lungime 1,9 km[1]
Lățime 25,5 metri
44,5 metri (podul hobanat)
Înălțime 10 metri
84 metri[2] (podul hobanat)
Construcție
Constructor ItaliaAstaldi
SpaniaFCC Contrucción
Material Beton  Modificați la Wikidata
Data deschiderii 19 iunie 2011
Utilizare
Media anuală a traficului zilnic 50.000 de vehicule[3]
Taxă nu
Prezență online
pasajulbasarab.ro

Pasajul Suprateran Basarab este un pasaj rutier din București, România, care unește sectoarele 1 și 6 între Șoseaua Nicolae Titulescu și Șoseaua Grozăvești. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a capitalei și de a completa inelul interior de circulație al Municipiului București.

Pasajul beneficiază de două benzi de circulație pe sens și două linii de tramvai. În zona de Nord construcția se compune dintr-un pod hobanat cu o înălțime a pilonilor de 84 de metri[2]. Acesta supratraversează Calea Griviței, calea ferată și intersecța dintre Bulevardul Dinicu Golescu și Șoseaua Orhideelor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Tramvai pe sub pasaj

Ideea unui pasaj care să corecteze și să fluidizeze traficul din centrul Bucureștilor are o vechime de peste 80 de ani[4].

În anul 2000, Traian Băsescu, pe vremea aceea primar general al capitalei a obținut o finanțare de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru această idee, pe care a susținut-o în ciuda opoziției PSD, partidul aflat la putere și majoritar în Consiliul General al Municipiului București în perioada 2000-2004[4]. La baza proiectului a fost studiul JAICA, elaborat de specialiști niponi în 2000, care a indicat printre prioritățile viitorul dezvoltării orașului, realizarea acestui pasaj denivelat suprateran la Basarab[4]. Prin urmare, actuala Gară de Nord va deveni un adevărat punct internodal de transport public, unde se vor întâlni calea ferată, transportul public de suprafață și cel subteran[4].

Contractul pentru realizarea proiectului a fost semnat în anul 2006. Pasajul este construit de compania spaniolă FCC Construction împreună cu compania italiană Astaldi (sub antreprenoriatul lor structura metalica s-a executat si montat de catre Coifer Impex SRL, cu forta de munca 100% romaneasca). În mai 2009, lucrările la Pasajul Basarab erau finalizate în proporție de 30-35%[5]. După unele estimări de la începutul lui 2011, lucrările la Pasajul Basarab urmau a fi finalizate în luna martie 2011[6]. În martie 2011, în Japonia a avut loc un devastator cutremur care a dus la reevaluarea standardelor de construcție ale structurilor mari. Deși pasajul a fost testat doar cu autovehicule, constructorul a cerut timp pentru a monta și liniile de tramvai și a face astfel teste de rezistență cu tramvaie pe pod și, mai ales, pentru a monta senzori de avertizare seismică, termenul de finalizare fiind amânat pe un termen neprecizat.[7]

În cele din urmă, podul a fost deschis circulației autovehiculelor și tramvaielor în ziua de 18 iunie 2011, iar stația de tramvai cu conexiune la metrou a fost deschisă la 23 aprilie 2012, la acea dată rămânând de finalizat un trotuar rulant care să transporte călătorii către Gara de Nord.[8]

Costurile realizării pasajului au fost estimate inițial la 60 de milioane euro, ulterior au urcat la 210 milioane euro[9], iar în final au ajuns în 2011 la 255 de milioane de euro[10].

Podul hobanat[modificare | modificare sursă]

Podul hobanat al pasajului, văzut din depărtare.

Punctul principal este podul hobanat[11] din zona gării CFR Basarab (susținut de cabluri conectate la piloni). Pilonii care au o înălțime de 84 de metri sunt prinși de către 60 de hobane (3.000 de cabluri) care susțin un tablier cu lățimea de 44 de metri, acest lucru find un record în Europa. După unii experți această soluție tehnică a crescut costul total al investiției cu peste 100 de milioane de euro[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bucureștenii beneficiază de cel mai mare punct intermodal din România!, pasajulbasarab.ro, accesat la 2 mai 2011
  2. ^ a b ​​MULTIMEDIA Pasajul Basarab a fost deschis. Vezi cum arata la inaugurare, hotnews.ro, accesat la 2 mai 2011
  3. ^ 50.000 de mașini trec zilnic pe Pasajul Basarab. În orele de vârf, ambuteiaje la capetele pasajului, zf.ro, accesat la 2 mai 2011
  4. ^ a b c d Pasajul 'Basescu' arunca in aer piata imobiliara, 19 Septembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 23 august 2010
  5. ^ O treime din lucrarile pasajului Basarab sunt terminate, spun constructorii, 15 mai 2009, zf.ro, accesat la 23 taugust 2010
  6. ^ Cum arată de sus pasajul care va decongestiona traficul în Capitală, 22 decembrie 2010, zf.ro, accesat la 19 ianuarie 2011
  7. ^ Oprescu amână deschiderea Pasajului Basarab pentru montarea unor senzori seismici”. Mediafax. 26 martie 2011. http://www.mediafax.ro/social/oprescu-amana-deschiderea-pasajului-basarab-pentru-montarea-unor-senzori-seismici-8100220. Accesat la 5 aprilie 2011. 
  8. ^ București: 200.000 de călători pe zi, prin cel mai mare punct intermodal de transport din țară”. România liberă. 23 aprilie 2012. http://www.romanialibera.ro/actualitate/bucuresti/bucuresti-200-000-de-calatori-pe-zi-prin-cel-mai-mare-punct-intermodal-de-transport-din-tara-261628.html. 
  9. ^ Autostrada lui Oprescu, tot suspendată, dar mai scumpă cu 4 milioane de euro. Costurile Pasajului Basarab au crescut, dintr-un pix, cu încă 60 de milioane, 19 iul 2010, gandul.info.ro, accesat la 23 august 2010
  10. ^ Istoricul celui mai mare pod din România, 21 iunie 2011, Florel Manu, Adevărul, accesat la 21 iunie 2011
  11. ^ Victor Cozmei, Constantin Barbu - Pasajul Basarab a fost deschis. Vezi cum arata la inaugurare, la HotNews.ro, 17 iunie 2011
  12. ^ http://adriangrigoriu.ro/2012/05/20/misterul-podului-basarab/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pasajul Basarab