Partida semi-italiană

Partida semi-italiană

a b c d e f g h 8 8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 a b c d e f g h
Mutări	1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 d6
ECO	C50
Numită după	• Partida italiană (Giuoco Piano) • Rodzinski vs. Alehin, Paris 1913
Deschiderea părinte	Partida italiană
Sinonim(e)	Apărarea Paris

Partida semi-italiană (numită și Apărarea Paris) este unul din răspunsurile negrului la partida italiană. Începe cu mutările:

1. e4 e5

2. Cf3 Cc6

3. Nc4 d6

Negrul intenționează să joace apărarea ungară cu un timpuriu ...Ng4, în lupta pentru controlul pătratului d4. Partida a fost încercată de Alexandr Alehin la începutul carierei sale. Prima punere a ei în practică într-o competiție internațională a avut loc în 1846. Horowitz a considerat apărarea „solidă” și a scris de asemenea: „Nu pare suficient pentru egalitate.”

Codul Enciclopediei deschiderilor de șah pentru semi-italiană este C50.

Acest articol utilizează notație algebrică pentru a descrie mutările dintr-o partidă de șah.

Variante

Varianta principală: 4.c3

• 4...Ng4 5.d4 De7 6.Ne3 Cf6 7.Db3 Cd8 8.Cbd2 g6 9.dxe5, și albul stă puțin mai bine; poziție la care s-a ajuns în partida Levenfish–Tolush, Leningrad 1939 (negrul a câștigat).
• 4...De7 5.d4 g6 sau 5.0-0 g6, satisfăcător pentru negru (Alehin).
• 4...Ne6 este preferată de Tartakower.

4.d4

4... Ng4 (după 4...exd4 5.Cxd4 Cf6 6.Cc3 și albul are un joc mai liber, potrivit lui Keres; în locul lui 5...Cf6, Evans a sugerat 5...g6!?), iar acum:

• 5. c3 și urmează:
  • 5...Dd7, și albul are un avantaj spațial după 6.d5 sau 6.Nb5 (Keres), sau după 6.Ne3 (Evans).
  • 5...Cf6 6.Db3, cu avantaj clar pentru alb (Keres).
  • 5...Df6 6.Ne3 Nxf3 7.Dxf3, cu un anumit avantaj pentru alb (Keres).
  • 5...De7 se transpune pe linia principală.
• 5. h3! și albul stă ceva mai bine, de exemplu: 5... Nxf3 6. Dxf3 și urmează:
  • 6...Cf6 7.d5 (Unzicker).
  • 6...Df6 7.Db3 Cd8 8.dxe5 dxe5 9.Ne3 Nd6 10.Cc3 Ce7 11.Cb5 a6 12.Cxd6 Dxd6 13.0-0 Dc6 14.f4! acest atac al albului a fost pus în parctică în partida Gavrikov–Vladimirov, URSS 1978 (Unzicker).

4.h3

Albul previne mutarea 4...Ng4. Replica 4.h3 duce la situații similare cu apărarea ungară, de exemplu 4...Ne7 5.d4, și urmează:

• 5...Cf6 6.d5 Cb8 7.Nd3 0-0 8.Ne3 a5 9.g4!? (Keres a preferat 9.c4) Ca6 10.Dd2 c6 11.c4 Cd7 12.Cc3 Cdc5, ajungându-se la un joc tăios cu șanse egale; variantă jucată în partida Kupreichik–Podgayets, USSR 1970.
• 5...Cxd4 6.Cxd4 exd4 7.Dh5 g6 8.Dd5 Ne6 9.Dxb7 Cf6 10.Nxe6 fxe6 11.Dc6+ Rf7 12.Cd2 Dd7 13.Dc4 c5 14.0-0 d5 (Sax–Ivkov, Amsterdam 1976), cu joc egal (Unzicker).

4.Cc3

Transpus în partida Maslov–Lutikov, URSS 1963, care a continuat 4...Ng4 5.h3 Nxf3 6.Dxf3 Cf6 7.Ce2 (sau 7.d3) și albul stă ceva mai bine (Keres, Filip).

Partide notabile

	a	b	c	d	e	f	g	h
8									8
7									7
6									6
5									5
4									4
3									3
2									2
1									1
	a	b	c	d	e	f	g	h

Poziția după 11.f3

Rodzinski versus Alehin, Paris 1913:

1. e4 e5 2. Cf3 Cc6 3. N4 d6 4. c3 Ng4 5. Db3!?

5.d4, și poziția albului este ceva mai bună.

5... Dd7 6. Cg5?!

6.Nxf7+ Dxf7 7.Dxb7 Rd7 8.Dxa8 Nxf3 9.gxf3 Dxf3 10.Tg1 Dxe4+ 11.Rd1 Df3+ 12.Re1 De4+ cu șah veșnic (Alehine), sau 12...e4 13.Ca3 Ce5 14.Dxa7 Cd3+ 15.Rf1, cu joc egal potrivit lui Sozin, dar negrul poate da mat forțat: 15...Dd1+ 16.Rg2 Cf4+ 17.Rg3 Df3+ 18.Rh4 Dh3+ 19.Rg5 Ce6#.

6... Ch6 7. Cxf7 Cxf7 8. Nxf7+ Dxf7 9. Dxb7 Rd7 10. Dxa8 Dc4 11. f3 (vezi diagrama) Nxf3! 12. gxf3 Cd4 13. d3?

13.cxd4 Dxc1+ cu avantaj clar pentru negru.

13... Dxd3 14. cxd4 Ne7 15. Dxh8 Nh4# 0–1

Vezi și

• Deschidere (șah)